ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 856/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 856/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr. 856/2015
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Contestatoarea, judecător în cadrul Judecătoriei Pitești, a formulat în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestație împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 493 din data de 10 aprilie 2014, solicitând anularea acestei hotărâri.
Prin hotărârea atacată a fost respinsă contestația doamnei judecător A. împotriva Hotărârii Secției pentru judecători nr. 315 din 13 martie 2014, iar prin această ultimă hotărâre Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit precizările formulate de Inspecția Judiciară privind răspunsul Judecătoriei Pitești, urmare a comunicării Raportului de control privind eficiența managerială și modul de îndeplinire de către judecătorii cu funcții de conducere a atribuțiilor prevăzute de legi și regulamente, a aprobat Raportul Inspecției Judiciare nr. 4469/IJ/2995/DIJ/2013 și a hotărât revocarea doamnei judecător A. din funcția de președinte al Judecătoriei Pitești pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările ulterioare, începând cu data de 14 martie 2014.
Hotărârea de revocare a sa din funcția de președinte a Judecătoriei Pitești a fost luată în urma controlului efectuat la această instanță, ce a avut ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcții de conducere a atribuțiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare și comunicare, precum și respectarea obligațiilor prevăzute de legi și regulamente pentru a asigura buna funcționare a instanței și calitatea corespunzătoare a serviciului public, verificările vizând activitatea desfășurată în perioada 01 ianuarie 2012 - 01 octombrie 2013.
Procedura derulată în cadrul contestației;
Prin cererea înregistrată la data de 2 iunie 2014, contestatoarea a declarat că renunță la judecata cererii (fila 165 din dosar), solicitând aplicarea prevederilor art. 406 alin. (1), (3) și (6) C. proc. civ., republicat.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
Aspecte de fapt și de drept relevante;
Constatând că, în speță, contestatoarea a formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin (6) C. proc. civ., republicat, care prevăd: “Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.
Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat ,,Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al contestatoarei care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Temeiul legal al soluției adoptate;
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a doua C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunțarea contestatoarei la judecata contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata contestației formulată de
A. împotriva Hotărârii nr. 493 din 10 aprilie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 februarie 2014.