ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2035/2015

Decizia nr. 2035/2015

Asupra recursului de față

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Orașul Bocșa a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Notei DG AM POR nr. 84340 din 28 decembrie 2012, referitoare la luarea măsurii de aplicare a reducerii procentuale de 5% în baza art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, din valoarea facturii din 29 noiembrie 2010, aferentă contractului de servicii din 06 septembrie 2010; anularea Notei din 16 aprilie 2013, de propunere spre menținere a măsurilor dispuse prin nota menționată anterior și admiterea plății integrale a facturii din 29 noiembrie 2010, în suma de 157. 728 lei cu T.V.A.

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 397 din 19 septembrie 2013, a respins acțiunea formulată de reclamantul Orașul Bocșa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Împotriva Sentinței nr. 397 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul Orașul Bocșa, criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În esență, recurentul-reclamant a arătat că în speță s-a reținut greșit încălcarea prevederilor legale referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică, în condițiile în care documentația de atribuire a respectat cerințele impuse prin art. 178 alin. (1) și 179 din O.U.G. nr. 34/2006 și niciunul dintre ofertanți nu a solicitat clarificări, nu a contestat documentația de atribuire publicată integral în SEAP, nu a recurs la aplicarea prevederilor art. 256

1

și 256

2

din O.U.G. nr. 34/2006 și nu a fost respins pe motiv că nu ar fi îndeplinit cerința considerată restrictivă de intimatul-pârât.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

După o expunere a contextului factual în care au fost emise actele administrative contestate, intimatul-pârât a arătat că prima instanță a constatat corect faptul că UAT Orașul Bocșa a impus criterii de calificare pentru subcontractanți și a reținut că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a procedat legal și temeinic reținând în sarcina recurentului încălcarea dispozițiilor legale incidente.

Cele mai sus menționate reprezintă abateri de la prevederile naționale în domeniul achizițiilor publice, care determină aplicarea reducerilor procentuale indicate la pct. 2.3 din Anexa O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, s-a reținut că legiuitorul nu a circumstanțiat interdicția impunerii îndeplinirii unor criterii de calificare pentru subcontractanți de niciun alt element, astfel încât motivarea recurentului, potrivit căreia niciun ofertant nu a fost respins pe motiv că nu a îndeplinit cerințele pentru subcontractanți, nu poate fi reținută.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din 20 februarie 2015, recursul a fost admis în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, fixându-se termen pentru judecată pe fond a acestuia.

Examinând sentința atacată prin prisma motivului de recurs invocat și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că nu există argumente pentru reformarea sentinței atacate.

Recurentul-reclamant a supus controlului instanței de contencios administrativ și fiscal, după parcurgerea procedurii prealabile administrative, măsura de aplicare a unei reduceri procentuale de 5% din valoarea contractată, dispusă în temeiul art. 6 și 9 din O.U.G. nr. 66/2011, raportate la dispozițiile pct. 2.3 din Anexa O.U.G., în urma verificării cererii de rambursare nr. 1, aferentă contractului de finanțare cod SMIS 6908, încheiat în cadrul Programului Operațional Regional 2007 - 2013, pentru proiectul "Modernizare străzi în Orașul Bocșa".

Neregula constatată de autoritatea emitentă - aplicarea unor criterii de calificare și selecție sau a unor factori de evaluare nelegali în procedura de atribuire a contractului de servicii din 6 septembrie 2010, încheiat cu asocierea SC A. SRL și SC B. SRL - a constat în încălcarea prevederilor art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și ale art. 11 alin. (7) din Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 925/2006, prin stabilirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanți, similare celor impuse ofertanților, proporțional cu partea de contract ce urmează a fi subcontractată.

Recurentul-reclamant nu a contestat situația de fapt în fața primei instanțe, susținând doar că participarea la procedura de atribuire nu a fost restricționată, de vreme ce niciunul dintre ofertanți nu a făcut uz de prevederile art. 256

1

și 256

2

din O.U.G. nr. 34/2006, pentru a sesiza vreo nelegalitate.

Instanța de fond a înlăturat însă judicios acest argument, având în vedere conținutul lipsit de orice echivoc al art. 11 alin. (7) din Normele aprobate prin H.G. nr. 925/2006, potrivit căruia "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanți, dar resursele materiale și umane ale subcontractanților declarați se iau în considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens."

Interdicția expresă de a se impune criterii de calificare pentru subcontractanți plasează această opțiune a autorității contractante în câmpul cerințelor restrictive avute în vedere de art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, de asemenea corect reținut de instanța de fond: "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire".

În contextul menționat, nu se poate aprecia că sentința a fost pronunțată fără să se fi ținut seama de conținutul art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 (principiul proporționalității în stabilirea criteriilor de calificare și selecție), pe care unitatea administrativ-teritorială susține că l-a respectat.

Modul în care s-a derulat în ansamblu procedura de atribuire a fost evaluat adecvat de Autoritatea de Management, de vreme ce corecția aplicată a fost egală cu procentul minim prevăzut la pct. 2.3. din Anexa O.U.G. nr. 66/2011.

Prin urmare, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul formulat în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Orașul Bocșa împotriva Sentinței nr. 397 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2015.

Procesat de GGC - CT