ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 990/2017

Decizia nr. 990/2017

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj la data de 13 august 2015

, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SA și intervenientul forțat C. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 11.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de despăgubiri morale ca urmare a vătămării corporale grave, suferite în accidentul de circulație din 18 noiembrie 2014, precum și obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor solicitate, începând cu data de 26 iunie 2015, până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 194 și următ. C. proc. civ., art. 1.349 și următ., art. 1.385 și următ. C. civ., art. 1.391 raportat la art. 253 alin. (4) C. civ., și art. 49, 50, 54 din Legea nr. 136/1996 și

Norma A.S.F. nr. 23/2014.

Prin sentința civilă nr. 539 din 1 martie 2016, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj a

fost admisă în parte acțiunea formulată de

reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SA și intervenientul forțat C.

, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 200.000 lei, cu titlu de daune morale și 250 lei, daune materiale. A fost obligată pârâta la plata, în favoarea reclamantului, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, aplicate asupra sumelor de mai sus, începând cu data de 26 iunie 2015 și până la plata integrală a acestora. A fost respinsă, în rest acțiunea. A fost obligată pârâta la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, în favoarea reclamantului. A fost obligată pârâta și la plata sumei de 1.000 lei în favoarea intervenientului forțat, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta

SC B. SA

, admis prin Decizia civilă nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, fiind schimbată în parte sentința civilă nr. 539 din 1 martie 2016 a Tribunalului Specializat Cluj, în sensul admiterii în parte a acțiunii, și pe cale de consecință pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 120.000 lei cu titlu de daune morale. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva Deciziei nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, recurenta-pârâtă SC B. SA a declarat recurs la data de 8 februarie 2017.

Învestită cu soluționarea căii de atac a recursului împotriva Deciziei nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, Înalta Curte, prin rezoluția de la 13 martie 2017 a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., în raport constatându-se că recursul nu este admisibil față de dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 și art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

La data de 4 aprilie 2017 Completul 12 filtru, analizând raportul, a constatat că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., dispunând comunicarea acestuia părților litigante, pentru formularea în scris a unui punct de vedere conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Din procesele verbale de la filele 27-32 și 36-40 din dosarul de recurs rezultă că raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților.

Cu privire la raport

recurenta-pârâtă SC B. SA a formulat punct de vedere, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat. De asemenea, intimatul-intervenient C. a formulat punct de vedere în sensul că recursul este inadmisibil raportat la împrejurarea că cererea de chemare în judecată este evaluabilă în bani, iar pretențiile solicitate se situează sub pragul valoric stabilit de art. 483 alin. (2) C. proc. civ.

Prin rezoluția de la 17 mai 2017 Completul 12 filtru a stabilit termenul de judecată pentru soluționarea recursului la 9 iunie 2017, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând recursul declarat

de recurenta-pârâtă SC B. SA împotriva Deciziei nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, Înalta Curte constată următoarele:

Față de natura pretenției dedusă judecății, ce vizează obligarea pârâtei la plata de despăgubiri constând în daune materiale de 11.000 lei și daune morale de 300.000 lei se constată că obiectul cererii de chemare în judecată este evaluabil în bani.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ.,

„Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, iar, conform

alin. (2) din același cod, „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1

lit. a) - j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.”

Potrivit art.

18 alin. (1) din

Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016”, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, 15 februarie 2013, și până la data de 31 decembrie 2015, termen care, prin O.U.G. nr. 62/2015, a fost extins până la data de 31 decembrie 2016, iar, prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.” Or, din perspectiva celor expuse, în condițiile în care valoarea pretențiilor solicitate vizează daune materiale de 11.000 lei și daune morale de 300.000 lei, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., Decizia nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, motiv pentru care

,

recursul formulat de recurenta-pârâtă SC B. SA împotriva Deciziei nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurentă-pârâtă SC B. SA împotriva Deciziei nr. 1035 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2017.