ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 828/2017

Decizia nr. 828/2017

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele;

Tribunalul Constanța;

Prin sentința civilă nr. 3732 din 2 octombrie 2013,

a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. a Municipiului Constanța.

A fost modificată în parte Hotărârea nr. 31 din 29 septembrie 2011 emisă de C. - CN D. SA - Comisia de analiză a cererilor depuse de titularii de drepturi reale asupra imobilelor expropriate situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică, „Varianta de ocolire a municipiului Constanța" cu privire Ia cuantumul despăgubirilor datorate reclamantei pentru terenul expropriat m suprafață de 110 mp, situat în extravilanul localității Constanța, C.F.

S-a stabilit că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri în cuantum de 31.603 lei pentru terenul expropriat.

Au fost respinse celelalte pretenții, ca nefondate.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre,

instanța de fond a reținut că prin Hotărârea nr, 31 din 29 septembrie 2003 a fost expropriată suprafața de 110 mp proprietatea reclamantei A. pentru care s-a acordat despăgubiri în sumă de 9.358 lei.

Reclamanta A. nemulțumită de cuantumul despăgubirilor acordate de către pârât, în temeiul art. 22 din Legea nr. 255/2010 a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 31 din 29 septembrie 2011.

Conform art. 26 din Legea nr. 33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

În urma efectuării raportului de expertiză încuviințat la cererea reclamantei s-a stabilit că valoarea de piață a terenului expropriat este de 65 euro/mp, respectiv o valoare de 31.603 lei, valoare care a fost însușită de către instanță, iar părțile nu au formulat obiecțiuni.

Ca urmare a valorii stabilite prin expertiză în sumă de 31.603 lei, pentru terenul expropriat în suprafață de 110 mp, instanța l-a obligat pe pârât către reclamantă la această sumă.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei privind cuantumul despăgubirilor rezultate din distrugerea dramurilor de acces, a gardului, a părții de intrare și a drumului existent în incinta bisericii, instanța ie-a respins ca nefondate raportai la obiectul cererii de chemare în judecată.

De asemenea, instanța de fond a respins și capătul de cerere privitor la obligarea pârâtului la plata despăgubirilor privind contravaloarea terenului în suprafață de 9.785 mp, având în vedere că terenul expropriat este în suprafață de 110 mp.

În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 3732 din 2 octombrie 2013 au declarat apel părțile din proces.

Prin Decizia civilă nr.

33/C din data de 28 martie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta reclamantă A. și apelantul pârât Statul Român reprezentat de CN D. SA prin mandatar SC E. SA.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apei a reținut următoarele:

Reclamanta A. este proprietara terenului situat în extravilanul localității Constanța, C.F., în suprafață de 110 mp, ce face parte integrantă din coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică Autostrada București-Constanța tronsonul 6 Cernavodă - Constanța, prin procedura de expropriere declanșată conform art. 18 și 19 din Legea nr. 255/2010, coroborate cu art. 14 și 15 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010,

Această suprafață de teren a fost expropriată conform hotărârii nr, 31 din 29 septembrie 2011 emisă de către pârâtă pentru care au fost acordate despăgubiri în sumă de 9.358 lei.

Conform art. 22 din Legea nr. 255/2010, reclamanta nemulțumită de cuantumul despăgubirilor acordate în baza art. 19 din aceeași lege s-a adresat Tribunalului Constanța.

Acțiunea formulată conform acestei dispoziții legale s-a soluționat potrivit art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994.

La solicitarea reclamantei a fost încuviințată proba cu expertiză având ca obiective stabilirea despăgubirilor pentru imobilul expropriat având In vedere prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.

În urma efectuării raportului de expertiză s-a stabilită că valoarea terenului expropriat se ridică la suma de 31.603 lei, sumă care a fost însușită de către instanța de fond, dar contestată de către reclamantă ca fiind prea mică și prea mare de către pârât, în apelul declarat.

Potrivii art. 25 din Legea nr. 33/1994, pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.

Art. 26 din aceeași lege prevede că „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

Curtea a încuviințat proba cu efectuarea unei expertize pentru determinarea valorii de drenație a terenului din extravilanul localității Constanța, atât cu privire la suprafața de 110 mp, iot 2 expropriat, cât și a suprafeței de 1,863 mp, lot 1 rămas neexpropriat și pentru care apelanta reclamantă a pretins despăgubiri la valoarea stabilită de prima expropriere, 3 septembrie 2009 la momentul efectuării raportului de expertiză.

Urmare a pronunțării deciziei nr. 12 din 15 ianuarie 2015 de către Curtea Constituțională a României și publicată în M. Of. al României la nr. 152 din 3 martie 2015, în ședința din 9 martie 2015 Curtea a pus în discuția paliilor, incidența acestei decizii.

Curtea a încuviințat reevaluarea obiectivului expertizei tehnice pentru determinarea valorilor de circulație a terenului din extravilanul localității Constanța, atât cu privire ia suprafața de 110 mp, lot expropriat, cât și a suprafeței de 1.863 mp lot I, rămas neexpropriat și pentru care apelanta reclamantă pretinde despăgubiri la momentul transferului dreptului de proprietate {în speță emiterea Deciziei nr. 604 din 19 mai 2012 de către CN D. SA).

De asemenea, Curtea a mai stabilit că la întocmirea lucrării experții vor lua în considerare tranzacțiile efective încheiate privind terenuri similare situate în aceeași unitate administrativ teritorială, potrivit exigențelor Deciziei nr. 5881/2011 al Înaltei Curții de Casație și Justiție.

În urma efectuării raportului de expertiză s-a stabilit că valoarea de piață (circulație) a terenului în litigiu, cu privire la suprafața de teren expropriată de 110 mp lot 1 este în sumă de 31.100 lei, respectiv 7.200 euro fără T.V.A. (65 curo/mp) valoare care nu este cu mult diferită de cea stabilită de către instanța de fond de 31.603 lei, fapt pentru care s-au menținut despăgubirile acordate în prima instanță.

La stabilirea acestor despăgubiri s-au avut în vedere drept comparabile, tranzacții cu terenuri extravilane apropiate de autostrada A 2 efectuate în perioada mai 2011 potrivit exigențelor Deciziei nr. 5881/2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție și Deciziilor Curții Constituționale. Deciziei nr. 12 a Curții Constituționale a României și nr. 380 a aceleiași curți.

Referitor la cererea formulată de către apelanta reclamantă de acordare de despăgubiri pentru suprafața de teren de 1.863 mp neexpropriată în valoare de 514.000 lei, Curtea a constatat că această suprafață nu a tăcut obiectul exproprierii și persoana în cauză nu este îndreptățită la despăgubiri, dacă s-ar fi impus efectuarea unei lucrări de utilitate publică ce necesită exproprierea acestei suprafețe, pârâtul ar fi acționat ca atare, în prezent terenul rămas neexpropriat este situat în extravilanul localității Constanța, are destinația de teren agricol și poate fi folosit. Nu există motive care fac imposibila utilizarea acestei suprafețe de teren conform destinației sale, pentru constatarea situației de excepție prevăzută de Legea nr. 255/2010.

De asemenea, s-a considerat ca fiind nefondată și cererea formulată de elitre reclamanta apelantă în cadru! motivelor de apel, pentru acordarea de despăgubiri pentru reparația drumului, gardului înconjurător, contravaloarea părților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, întrucât potrivit dispozițiilor ari. 9 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea datei prevăzute de art. 8 alin. (2) expropriatorul are obligația de emitere a deciziei de expropriere cu privire și la stabilirea prejudiciului cauzat ca urmare a exproprierii.

Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor se face anterior începerii lucrărilor de expropriere, iar refacerea acestor lucrări nu cade sub incidența Legii nr. 255/2010, ele urmând a fi stabilite pe calea dreptului comun.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

reclamanta A. prin care a solicitat admiterea acestuia și casarea deciziei recurate.

În susținerea recursului, recurenta reclamantă a arătat, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., că instanța și-a depășit atribuțiile. întrucât nu s-a pronunțat asupra celui de al doilea capăt de cerere și i-au fost încălcate drepturile ce rezultau din exproprierea abuzivă efectuată de pârâtă.

În raport de dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. s-a arătat că instanța s-a subrogat în drepturile intimatei-pârâte acordându-i acesteia o a două expertiză deși prin motivele de apel nu fusese cerută.

Sub aspectul dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ. s-a susținut că hotărârea este eronată privind reținerea din considerente, pag. 5 aliniatul penultim, întrucât suprafața este mai mare de 9,785 mp, și nu de 1.863 mp, cât a reținut instanța de apel, iar terenul este agricol nu este intravilan, așa cum l-a clasificat H.G.

S-a considerat că sunt îndeplinite și cerințele art. 304 pct. 8 C. proc. civ., în sensul că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății atunci când a reținui în aliniatul ultim pagina 5 și primul aliniat din pagina 6 despre reparațiile necesare provocate de pârâtă.

Se mai arată că în mod nelegal a fost înlăturat cel de al doilea capăt de cerere cu privire la despăgubirile pentru teren și pentru demolarea bisericii și, de asemenea, că în mod nelegal instanța nu s-a pronunțat nici asupra daunelor morale provocate pentru disconfortul fizic, psihic și moral creat printr-o judecată inegală.

Față de cele expuse, s-a arătat că sunt realizate și cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu privire la aplicarea greșită a legii.

Recursul va fi admis în limita considerentelor următoare:

Referitor la dispozițiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ., recurenta reclamantă a arătat că instanța și-a depășit atribuțiile, întrucât nu s-a pronunțat asupra celui de al doilea capăt de cerere și i-au fost încălcate drepturile ce rezultau din exproprierea abuzivă efectuată de pârâtă.

Motivul de recurs prevăzut de pct. 4 din art. 304 C. proc. civ., prevede că se poate cere casarea unei hotărâri dacă instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

În doctrina, se consideră că depășirea atribuțiilor instanțelor judecătorești se concretizează într-o imixtiune a instanței de judecată „în sfera activității executive sau legislative, așa cum a fost consacrată de Constituție sau de o lege organică", ea „săvârșind acte care intră în atribuțiile unor organe aparținând altei autorități constituite în stat, decât cea judecătorească".

Susținerea recurentei potrivit căreia instanța de apel și-a depășit atribuțiile pentru că nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere nu intră sub incidența dispozițiilor legale ce reglementează motivul de recurs invocat, întrucât nu se invocă faptul că instanța a săvârșit acte prin care a trecut în atribuțiile altei autorități de stat.

În raport de dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., s-a arătat că instanța s~a subrogat în drepturile intimatei-pârâte acordându-i acesteia o a două expertiză, deși prin motivele de apel nu fusese cerută,

În raport de pct. 6 din art. 304 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere dacă instanța a acordai mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerul.

Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ. cuprinde doua ipoteze distincte și anume: un caz de plus petila, când instanța a acordat mai mult decât s-a cerut și un caz de extra petilio, când instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut. în cazul de minus petita, când instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere, partea poate să facă în condițiile art. 281. (2) C. proc. civ., cerere pentru completarea hotărârii.

Acest motiv de recurs are ca finalitate respectarea principiului disponibilității procesuale.

În speță, susținerea recurentei potrivit căreia instanța s-a subrogat în drepturile intimatei-pârâte acordându-i acesteia o a două expertiză deși prin motivele de apel nu fusese cerută, nu se referă la niciuna din situațiile prevăzute de text,

Sub aspectul dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ. s-a susținut că hotărârea este eronată prin reținerea în considerente, pag. 5 aliniatul penultim, întrucât suprafața este mai mare, de 9.785 mp și nu de 1.863 mp, cât a reținut instanța de apel, iar terenul este agricol și nu intravilan, așa cum l-a clasificat H.G.

În raport de pct. 7 din art. 304 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere dacă hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

În speță, în raport de motivul de recurs invocat, nu se susține nemotivarea hotărârii, ei stabilirea eronată a situației de fapt cu privire la suprafața de teren rămasă în urma exproprierii, ori această susținere nu întră sub incidența motivului de recurs invocat.

S-a mai invocat și motivele de recurs prevăzute de pct. 8 din art. 304 C. proc. civ., cu motivarea că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății atunci când a reținut în aliniatul ultim pag. 5 și primul aliniat din pag. 6 „despre reparațiile necesare provocate de pârâtă".

Motivul de casare prevăzut de pct. 8 din art. 304 C. proc. civ. este bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății și trebuie să fie precizat atât actul pretins denaturat, cât și în ce constă denaturarea lui.

Prin urmare, față de susținerile recurentei reclamante, se constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 304 pct. 8 C. proc. civ., întrucât nu se arată care este actul juridic pretins denaturat și nici în ce constă denaturarea acestuia.

Critici le formulate de recurenta reclamantă pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de pct. 7 și 9 din art. 304 C. proc. civ., de către instanță, potrivit art. 306 pct. 3 C. proc. civ. și sunt întemeiate pentru cete ce succed:

Instanța de apel a respins cererea de acordare a despăgubirilor pentru reparația drumului, gardului înconjurător, contravaloarea porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, întrucât nu a fost stabilit prejudiciu! cauzat de expropriere anterior începerii lucrărilor de expropriere.

Potrivit ari. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, „Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite"

.

Prin motivele de apel, recurenta a arătat că la contravaloarea terenului expropriat se adaugă și reparația drumului, a gardului înconjurător, a porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, însă instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, întrucât nu a analizat și motivul de apel formulat de reclamantă privind prejudiciul creat prin expropriere.

Deși a respins cererea privind acordarea despăgubirilor solicitate de reclamantă, se constată că instanța nu le-a analizat, nu a motivat de ce le-a respins, respectiv de ce nu le-a acordat reclamantei, având în vedere prevederile alin. (2) al art. 26 din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia".

Prin urmare, luând act și de poziția procesuala a recurentei reclamante, care cu ocazia dezbaterilor a solicitat casarea parțială a deciziei recurate numai cu privire la capotul de cerere care nu a fost luat în considerare, se va admite recursul declarat de reclamantă și se va casa decizia recurată, urmând a se trimite cauza spre rejudecare numai în limita analizei despăgubirilor pentru reparația drumului, a gardului înconjurător, a porților din fier forjat pe o suprafață de 500 metri liniari, produse prin expropriere, așa cum a solicitat recurenta apelanta.

În ceea ce privește dezlegarea instanței de apel cu privire la cuantumul despăgubirii ce i se cuvine reclamantei reprezentând contravaloarea terenului expropriat, câtă vreme nu a fost atacat pe calea prezentului recurs, se constată că a intrai în puterea lucrului judecat.

Pentru cele arătate, recursul formulat de reclamanta va fi admis, va fi casată decizia recurată și va fi trimisă cauza spre rejudecare ia aceeași instanță de apel, în limitele mai sus precizate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 33/C din data de 28 martie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția I civila.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședința publică, astăzi 18 mai 2017.