ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1681/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1681/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1681/2016
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. x/215/2015, pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Stănești și Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 eliberat de Biroul Notarial Public C. de pe urma defunctului D., în ceea ce privește terenul extravilan în suprafață de 41.381 m.p., situat în comuna Stănești, județul Vâlcea, și terenul intravilan în suprafață de 5.945 m.p., situat în comuna Stănești, județul Vâlcea; nulitatea absolută a titlului de proprietate cu nr. 441/46859, eliberat pentru suprafața de 4 ha și 7335 m.p., teren situat în comuna Stănești, județul Vâlcea, la data de 16 iunie 1997, titlu de proprietate eliberat defunctului D. în calitate de succesor al tatălui său, E.
În motivare, reclamantul a arătat că pârâta B. este moștenitoarea defunctului său soț D., potrivit certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 eliberat de Biroul Notarial Public C., la dezbaterea succesiunii de pe urma soțului sau intrând în masa partajabilă și suprafața de 4 ha și 7.335 m.p., teren situat în comuna Stănești, județul Vâlcea, ce a făcut obiectul titlului de proprietate cu nr. 441/46859 eliberat la data de 16 iunie 1997, titlu de proprietate eliberat defunctului E., în calitate de succesor al tatălui său, E.
În ceea ce privește titlul de proprietate cu nr. 441/46859 eliberat la data de 16 iunie 1997 defunctului E., a apreciat că este lovit de nulitate absolută pentru eludarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991.
Prin sentința civilă nr. 15561 din 10 decembrie 2015, Judecătoria Craiova a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Bălcești.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/19991, republicată, comisia județeană de fond funciar este o autoritate publică, cu activitate administrativ-jurisdicțională. Actele pe care le emite împrumută caracterul corespunzător, prin care se soluționează după o anumită procedură, prevăzută de lege, un conflict juridic specific, ivit între un serviciu public și particulari. Totodată, ele pot fi desființate, modificate sau înlocuite prin calea de atac a plângerii, prevăzută de art. 53 alin. (2) din aceeași lege, îndreptată la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.
În acest sens, art. 58 din Legea nr. 18/1991 prevede că, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană care a emis titlul de proprietate îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa.
Prin urmare, prin dispozițiile enunțate a fost stabilită o competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în favoarea judecătoriei În a cărei circumscripție se regăsește terenul cu privire la care s-a eliberat titlul de proprietate contestat, terenul din acest titlu fiind menționat și în certificatul de moștenitor a cărui nulitate absolută parțială se solicită.
Învestită prin declinare, Judecătoria Bălcești și-a verificat propria competență și a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, și constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. cuprinde o cerere principală, prin care solicită constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 eliberat de B.N.P. C., dar și o cerere accesorie, constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 441/46859, împrejurări în raport de care competența de soluționare a cauzei se efectuează prin raportare la normele legale ce privesc petitul principal al cererii, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008. Astfel, față de petitul principal, instanța competentă este instanța ultimului domiciliu al defunctului.
Ultimul domiciliu al defunctului D. (locul în care acesta avea locuința sa permanentă), a fost Craiova, așa cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 eliberat de B.N.P. C.
Asupra conflictului negativ de competență cu care a fost învestită, Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat
constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 emis de pe urma defunctului E. pentru includerea în mod greșit a unei suprafețe de teren extravilan în suprafață de 41.381 m.p., respectiv terenul în suprafață de 5.945 m.p., situat în comuna Stănești, județul Vâlcea.
De asemenea, a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 441/46859 emis la data de 16 iunie 1997 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea pe numele lui D., motivat, printre altele de faptul că în cuprinsul acestuia nu a fost menționată și F., în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin urmare, soluționarea cererii privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 441/46859 emis la data de 16 iunie 1997 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, presupune soluționarea prealabilă a capătului principal de cerere care privește raporturi de drept succesoral, respectiv calitatea de moștenitoare a lui F. de pe urma defunctului D., Prin urmare, numai după ce se stabilește calitatea de succesibilă a lui F. de pe urma defunctului D., și se constată că aceasta în mod greșit nu a fost menționată în cuprinsul titlului de proprietate, instanța se poate pronunța asupra valabilității titlului de proprietate.
Rezultă deci că între ceie două capete de cerere cu care instanța a fost învestită există un raport de accesorialitate, în sensul în care soluția pronunțată în cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor atrage nulitatea titlului de proprietate.
Prin urmare, se constată că cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor este o cerere principală în raport de cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
În conformitate cu dispozițiile art. 123 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute de dispozițiile art. 120 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.”.
Potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar”.
Reiese, deci că, în aplicarea dispozițiilor redate, competența exclusivă de soluționare a cererii privind constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor nr. 175 din 21 octombrie 2008 eliberat de Biroul Notarial Public C. de pe urma defunctului D. aparține instanței în circumscripția căreia a avut ultimul domiciliu defunctul, respectiv Judecătoria Craiova, instanță care, în raport de dispozițiile art. 123 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., este competentă să soluționeze și capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Stănești, Comisia județeană de fond funciar Vâlcea, având ca obiect nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor emis de pe urma defunctului D. și a titlului de proprietate nr. 441/46859 emis la data de 16 iunie 1997 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, favoarea Judecătoriei Craiova.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Stănești, Comisia județeană de fond funciar Vâlcea, având ca obiect nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor emis de pe urma defunctului D. și a titlului de proprietate nr. 441/46859 emis la data de 16 iunie 1997 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea favoarea Judecătoriei Craiova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2016.