ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1197/2017

Decizia nr. 1197/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrata pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la dala de 14 iunie 2016 (urmare a declinării de competență dispusă prin sentința nr. 52 din 07 iunie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă), petenții A., B., C., D. au solicitat strămutarea Dosarului nr. x/280/2017 de la Judecătoria Pitești la o altă instanță, pe motive de bănuială legitimă, justificate de împrejurarea că avocatul reclamantei se află în relații de prietenie eu magistrații acestei instanțe, iar soția acestuia este judecător la Curtea de Apel Pitești. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 140 și urm., art. 143 C. proc.

civ. Conform verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 7 februarie 2017, deci, ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C., aplicabil în cauză. Potrivit art. 142 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența curții de apei, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. ". Or, în cauză, cererea de strămutare dedusă judecății este întemeiată, așa cum s-a arătat anterior, pe motive de bănuială legitimă și este formulată cu privire la un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C.

pe rolul judecătoriei Pitești, instanță aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești. Înalta Curte reține faptul că, în hotărârea de declinare a competenței, Curtea de Ape! Pitești a făcut aplicarea Deciziei nr. 558/2014 a Curții Constituționale potrivit căreia dispozițiile art. 142 alin. (1) teza I și ale art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți. Potrivit considerentelor deciziei Curții Constituționale, rezultă implicit că Înalta Curte de Casație și justiție are o competență specială, de excepție, atunci când cererea de strămutare de competența unei curți de apel vizează motive de bănuială legitimă rezultate din calitatea uneia din părți de judecător la respectiva curte de apel.

În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că ceea ce se critică; În cauza de fața nu este imparțialitatea subiectivă, ci cea obiectivă a judecătorului, dată de calitatea reclamantului de judecător și curtea de apel, deci la o posibilă instanță de control judiciar." Rezultă în mod evident că decizia Curții Constituționale are în vedere situația în care una din părțile dosarului a cărui strămutare se solicită are calitatea de judecător în funcție la respectiva curte de apel. În speță, situația reținută nu se circumscrie ipotezei reglementate de Decizia nr. 558/2014 a Curții Constituționale, întrucât niciuna dintre părți nu deține calitatea de judecător la Curtea de Apel, competentă a soluționa cererea de strămutare, sens în care decizia arătată nu este incidență cauzei pendinte.

Împrejurarea că apărătorul uneia dintre părți este căsătorit cu un magistrat ce funcționează în cadrai Curții de Apel nu poate determina o extindere a textului legal mai sus, astfel cum a fost interpretat în decizia Curții Constituționale, la situații pe care acesta nu le reglementează. Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 131 raportat la art. 142 C. proc. civ., instanța competentă material a soluționa cauza este Curtea de Apel Pitești, instanță în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competență. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Declină competența de soluționare a cererii formulate de petenții A., B., C., D. prin care se solicită strămutarea Dosarului nr. x/280/2017 al Judecătoriei Pitești, în favoarea Curții de Apel Pitești. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iulie 2017.