ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1197/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1197/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1197/2017
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe
rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I
civilă, la dala de 14 iunie 2016 (urmare a declinării de
competență dispusă prin sentința nr. 52 din 07 iunie 2017 a
Curții de Apel Pitești, secția I civilă),
petenții A., B., C., D.
au solicitat strămutarea Dosarului nr. x/280/2017 de la Judecătoria
Pitești la o altă instanță, pe motive de bănuială
legitimă, justificate de împrejurarea că avocatul reclamantei se află
în relații de prietenie eu
magistrații acestei instanțe, iar soția acestuia este
judecător la Curtea de Apel Pitești.
Cererea
a fost întemeiată pe dispozițiile art. 140 și urm., art. 143 C.
proc. civ.
Conform
verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face
obiectul cererii de strămutare a fost înregistrat pe rolul
Judecătoriei Pitești la data de 7 februarie 2017, deci, ulterior
intrării în vigoare a N.C.P.C., aplicabil în cauză.
Potrivit
art. 142 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de strămutare întemeiată
pe motive de bănuială legitimă este de competența
curții de apei, dacă instanța de la care se cere
strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din
circumscripția acesteia. ".
Or,
în cauză, cererea de strămutare dedusă judecății este
întemeiată, așa cum s-a arătat anterior, pe motive de
bănuială legitimă și este formulată cu privire la un
dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a N.C.P.C. pe rolul
judecătoriei Pitești, instanță aflată în
circumscripția teritorială a Curții de Apel Pitești.
Înalta
Curte reține faptul că, în hotărârea de declinare a
competenței, Curtea de Ape! Pitești a făcut aplicarea Deciziei nr.
558/2014 a Curții Constituționale potrivit căreia
dispozițiile art. 142 alin. (1) teza I și ale art. 145 alin. (1) teza
I C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care motivul de
bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de
judecător la curtea de apel a uneia dintre părți.
Potrivit
considerentelor deciziei Curții Constituționale, rezultă
implicit că Înalta Curte de Casație și justiție are o
competență specială, de excepție, atunci când cererea de
strămutare de competența unei curți de apel vizează motive
de bănuială legitimă rezultate din calitatea uneia din
părți de judecător la respectiva curte de apel.
În acest
sens, Curtea Constituțională a reținut că ceea ce se
critică;
În cauza
de fața nu este imparțialitatea subiectivă, ci cea
obiectivă a judecătorului, dată de calitatea reclamantului de
judecător și curtea de apel, deci la o posibilă
instanță de control judiciar."
Rezultă
în mod evident că decizia Curții Constituționale are în vedere
situația în care una din părțile dosarului a cărui
strămutare se solicită are calitatea de judecător în
funcție la respectiva curte de apel.
În speță,
situația reținută nu se circumscrie ipotezei reglementate de Decizia
nr. 558/2014 a Curții Constituționale, întrucât niciuna dintre
părți nu deține calitatea de judecător la Curtea de Apel,
competentă a soluționa cererea de strămutare, sens în care
decizia arătată nu este incidență cauzei pendinte.
Împrejurarea
că apărătorul uneia dintre părți este
căsătorit cu un magistrat ce funcționează în cadrai
Curții de Apel nu poate determina o extindere a textului legal mai sus,
astfel cum a fost interpretat în decizia Curții Constituționale, la
situații pe care acesta nu le reglementează.
Pentru
aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 131 raportat la art.
142 C. proc. civ., instanța competentă material a soluționa
cauza
este Curtea de Apel
Pitești, instanță în favoarea căreia va opera prezenta
declinare de competență.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină
competența de soluționare a cererii formulate de petenții A., B.,
C., D. prin care se solicită strămutarea Dosarului nr. x/280/2017 al
Judecătoriei Pitești, în favoarea Curții de Apel Pitești.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 19 iulie 2017.