ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.02.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 734/2017

HOTĂRÂRE
28.02.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 734/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 734/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Încheierea recurată

Prin Încheierea din data de 14 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecății recursului declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din data de 12 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimata-pârâtă Sanatoriul TBC Moroieni și trecerea dosarului în arhiva instanței, până la o nouă stăruință a părților.

Recursul

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii de suspendare și reluarea judecății recursului aflat pe rolul Curții de Apel Suceava.

S-a susținut de către recurentă că neprezentarea sa la termenul din 14 septembrie 2016 este justificată de conformarea acesteia indicațiilor menționate în citație cu privire la judecarea cauzei în lipsă cu trimiterea unui înscris.

Intimatul nu a formulat întâmpinare la recurs.

Considerentele și soluția Înaltei Curți

Examinând criticile expuse de recurentă, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului în care s-a pronunțat încheierea recurată, constată că nici reclamanta și nici pârâtul nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum permit dispozițiile art. 223 alin. (3) C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 223 C. proc. civ.:

"(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."

De asemenea, constată Înalta Curte că instanța de fond a reținut în mod întemeiat faptul că niciuna dintre părțile din cauză nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, așa cum impun dispozițiile sus-citate, ale art. 223 alin. (3) teza finală C. proc. civ., precum și prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finală C. proc. civ.

Astfel, apreciază instanța că, atâta timp cât niciuna dintre părți, legal citate, nici nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, în mod corect a fost reținută de către judecătorul fondului incidența dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora: "Art. 411. - (1) Judecătorul va suspenda judecata: [...] 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Mai reține Înalta Curte că atât prevederile art. 223, cât și cele ale art. 411 C. proc. civ. sunt dispoziții imperative, astfel că instanța de fond era obligată să facă aplicarea acestora, suspendarea cauzei nefiind lăsată de legiuitor la aprecierea acesteia.

Constatând că încheierea ce formează obiectul recursului este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 14 septembrie 2016 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2017.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-03-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 515/2017
Decizia nr. 515/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 2 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/120/2016, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin
ÎCCJ 2017-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1218/2017
, de contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecata apelului declarat de D. împotriva Sentinței nr. 603 din 3 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Recuren
ÎCCJ 2017-05-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1946/2017
părții reclamante pentru neîndeplinirea obligațiilor procesuale. În cauză, Înalta Curte apreciază că prima instanță a aplicat corect prevederile art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendând judecata cauzei la termenul 19 aprilie 2016, întru
ÎCCJ 2017-05-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1969/2017
ședință din data de 15 iunie 2016 s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu mențiunea că părțile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comun
ÎCCJ 2017-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1535/2017
Asupra cauzei de fața, constată următoarele: La data de 8 decembrie 2016 contestatoarea A. a formulat recurs împotriva încheierii din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a dispus anularea cererii formulate de c
Sursă