ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1218/2017

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 mai 2015 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. (în prezent B. SPRL), în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. SRL, a chemat în judecată pe pârâtul D., solicitând obligarea acestuia, în calitate de administrator al SC C. SRL, la acoperirea creanței în cuantum de 65.269 RON, înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor.

Prin Sentința nr. 603 din 3 noiembrie 2015, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea și a obligat pârâtul să suporte din averea proprie pasivul SC C. SRL, în sumă de 65.269 RON.

Împotriva sentinței sus-menționate, pârâtul a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin Încheierea din 17 mai 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, constatând că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă și că, deși legal citate, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii, a suspendat, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata apelului.

Împotriva acestei încheieri, D. a declarat recurs, solicitând anularea măsurii suspendării și soluționarea cauzei.

În motivare, a arătat că, deși prin cererea de apel a solicitat judecarea în lipsă, instanța de apel nu a dat eficiență cererii sale.

În drept, a invocat dispozițiile art. 483 și urm. C. proc. civ.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

Deși li s-a pus în vedere că pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare, părțile nu au înțeles să își exercite acest drept.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Criticile recurentului, potrivit cărora, deși prin cererea de apel a solicitat judecarea în lipsă, instanța de apel nu a dat eficiență cererii sale, se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin prisma căruia urmează a fi analizate.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei, cu excepția cazului în care reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.

Prin încheierea atacată, constatând că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă și că, deși legal citate, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecata apelului declarat de D. împotriva Sentinței nr. 603 din 3 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Recurentul a susținut că prin cererea de apel a solicitat judecarea în lipsă, dar instanța de apel nu a dat eficiență cererii sale.

Examinarea memoriului de apel și a actelor dosarului relevă însă că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea în lipsă a apelului.

Prin urmare, contrar celor susținute de recurent, în mod legal a suspendat instanța de prim control judiciar judecata apelului.

Actele dosarului relevă că în fața primei instanțe, lichidatorul judiciar (reclamantul) a solicitat ca judecata cauzei să se desfășoare și în eventualitatea lipsei sale de la dezbateri, dar potrivit art. 411 alin. (2) C. proc. civ., "cererea de judecată în lipsă produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată", acestea neextinzându-se în alte etape ale procesului.

Având în vedere cele reținute mai sus, Înalta Curte constată că încheierea atacată este legală, iar motivul invocat de recurent nu justifică măsura casării sale, astfel încât, în temeiul art. 493 alin. (6) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât D. împotriva Încheierii din 17 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/120/2014/a1.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2017.

Procesat de GGC - N