ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2196/2016

DECIZIA nr. 2196/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin Încheierea de ședință din data de 16 mai 2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de chemare în judecată a unei alte persoane, respectiv Comisia Europeană formulată de reclamantă în temeiul dispozițiilor art. 68 C. proc. civ. și a celorlalte dispoziții din tratatele europene și convențiile internaționale invocate, având în vedere atât obiectul cauzei, cât și calitatea Comisiei Europene de autoritate care beneficiază și de imunitate de jurisdicție în prezenta cauză, reținându-se că la cunoștința Comisiei Europene a fost adusă existența prezentului litigiu, iar Comisia Europeană și-a exprimat poziția în sensul că nu poate fi chemată în judecată sub nicio formă în nicio calitate într-o cauză aflată pe rolul instanțelor interne. Curtea, a constatat totodată că obiectul cauzei/cererii principale nu vizează un drept care ar putea să fie stabilit în concret în favoarea Comisiei Europene, în calitate de reclamant, ci susține numai un interes general, însăși Comisia Europeană apreciind că nu se impune la acest moment intervenția în prezenta cauză, în temeiul normelor de procedură aplicabile la nivel european în materia intervențiilor în litigiile interne.

Recursul.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a apreciat de către reclamantă că respingerea cererii de chemare în judecată a Comisiei Europene este rezultatul unei greșite aplicări și/sau ignorării unor norme de drept procesual și material.

Apelul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 69 alin. (3), art. 64 alin. (4), art. 470 și art. 479 din noul C. proc. civ., coroborat cu art. 20 și 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene raportat la art. 148 alin. (4) din Constituție, art. 1, 7, 8, 10 și 28 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 2 alin. (3) și art. 14 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice coroborate cu art. 16 alin. (1) și (2), 20, 22 alin. (1) și 34 din Constituție, precizându-se că, în cazul în care calea de atac va fi calificată ca recurs, temeiul de drept devine art. 69 alin. (3), art. 64 alin. (4), art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 și art. 489 alin. (3) din Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 20 și 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE raportat la art. 148 alin. (4) din Constituție, art. 1, 7, 8, 10 și 28 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 2 alin. (3) și 14 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice coroborate cu art. 16 alin. (1) și (2), 20, 22 alin. (1) și 34 din Constituție.

Intimatul- pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Procedura în fața instanței de recurs

În raport de natura litigiului, de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 9 din Legea nr. 76/2012, Înalta Curte a constat că încheierea atacată este supusă numai recursului, calificând calea de atac ca fiind recurs.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ. sub sancțiunea nulității, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, recurentului i se pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Această obligație i-a fost pusă în vedere prin Rezoluția din data de 29 iunie 2016, comunicarea aflându-se la fila 7 din dosarul de recurs.

Văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 16 mai 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 septembrie 2016.

Procesat de GGC - GV