ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2045/2016

Decizia nr. 2045/2016

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a, sub numărul x/2/2013 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pe pârâtul A. solicitând să se constate calitatea de colaborator al Securității a acestuia.

Prin Sentința nr. 3607 din 19 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. (2010).

În dezvoltarea cererii de recurs s-a arătat că sentința a fost dată cu în aplicarea greșită a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza finală din O.U.G. nr. 24/2008 deoarece, deși a reținut corect starea de fapt, a interpretat greșit că punerea la dispoziția Securității de către pârâtul A. a biroului de la locul de muncă, respectiv de la Secția de termoficare "B.", nu a fost făcută voluntar.

Intimatul s-a apărat arătând că, deși a lucrat ca inginer stagiar la Secția de termoficare "B.", nu a avut niciodată un birou personal (numai șeful de secție avea birou separat), cheile de la biroul în care lucra erau predate la dispeceratul care asigura atât accesul în Secție cât și paza după orele de program.

Potrivit art. 2 lit. b) teza finală din Ordonanța de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității "Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, (...)".

Prima instanță a reținut că pârâtul A. deținea un birou la Secția de termoficare "B." pe care l-a pus la dispoziția Securității, semnând un "angajament" în acest sens, dar s-a comportat așa nu pentru că a urmărit îndeplinirea scopului vizat de Securitate, ci pentru că era convins că punerea la dispoziție a biroului era necesară pentru rezolvarea unor sarcini pe linia de apărare a securității statului.

Sentința este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a normei de drept material mai sus arătate, deoarece adaugă la lege prin instituirea unei condiții suplimentare, neprevăzută de O.U.G. nr. 24/2008, pentru a reține calitatea de colaborator al Securității, respectiv ca persoana în cauză să urmărească voluntar îndeplinirea scopurilor Securității.

Or, o astfel de condiție nu este necesară, fiind suficient că pârâtul intimat A. deținea un birou în incinta Secția de termoficare "B." pe care l-a pus la dispoziția Securității, înlesnind astfel culegerea de informații de la alte persoane. Convingerile intime ale colaboratorului sunt lipsite de relevanță, decisive fiind faptele.

În consecință, pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și rejudecând cauza, va admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și va constata calitatea de colaborator al Securității pentru pârâtul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței civile nr. 3607 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și rejudecând, dispune:

Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității .

Constată calitatea de colaborator al Securității pentru pârâtul A., născut în București, domiciliat în municipiul București, sector 4.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2016.

Procesat de GGC - NN