ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1740/2016

Decizia nr. 1740/2016

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire

formulată la data de 29 iunie 2016 (data poștei), înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I

civilă, revizuentul

A.

a solicitat revizuirea Deciziei

nr. 1303 din

8 iunie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/1/2016

.

În motivare,

revizuentul a susținut, în esență, că

hotărârea

atacată nu soluționează excepția de

neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor de fond.

În cauză, instanța de recurs nu analizează obiectul dedus

judecății față de imprescriptibilitatea pensiei acordate în

raport de prevederile Legii nr. 3/1977. A mai arătat că pensia care i

se cuvine este neimpozabilă, iar prin modalitatea în care instanța a

soluționat pricina i s-au creat grave prejudicii materiale și morale.

În drept,

cererea de

revizuire

a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și

6, art. 510 alin. (1) și art. 511 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

Constituția României, art. 17 și 18 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010, C.

civ.

Cererea de

revizuire este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform

dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind

taxele judiciare de timbru.

Intimații

nu au depus întâmpinare în condițiile art. 513 alin. (2) C. proc. civ.

Prin

rezoluția din 05 iulie 2016, Completul C12 N.C.P.C.

a fixat

termen de

judecată la data de 30

septembrie 2016, C12 N.C.P.C.,

cu citarea

părților, în vederea soluționării cererii de revizuire

.

Deliberând cu

prioritate asupra excepției

inadmisibilității

cererii de

revizuire, invocată din oficiu, a cărei analiză este

prioritară în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte constată următoarele:

Conform

prevederilor art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor

judecătorești pot fi exercitate căile de atac, în

condițiile legii.

Prin Decizia nr.

1691 din 18 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția I civilă, în Dosar nr. x/62/2014, s-a

respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei

nr. 108/Ap din 28 ianuarie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția civilă

și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă

și asigurări sociale. În cauză, recursul a fost soluționat

potrivit art. 493 alin. (5) C. proc. civ., conform căruia „În cazul în

care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește

cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea

lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că

recursul este nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul

printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea

părților, care nu este supusă niciunei căi de atac”.

Prin Decizia nr.

1303 din 8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A.

împotriva Deciziei nr. 1691 din 18 iunie 2015 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția I civilă. S-a reținut

că demersul contestatorului s-a îndreptat împotriva unei decizii

pronunțate în procedura filtru, nesusceptibilă de vreo cale de atac.

Potrivit art.

508 alin. (4) C. proc. civ., „hotărârea dată în contestație în

anulare este supusă acelorași căi de atac ca și

hotărârea atacată”.

Ca atare,

hotărârea pronunțată în cadrul acestei căi de atac,

respectiv Decizia nr. 1303 din 8 iunie 2016 nu este susceptibilă de vreo

cale de atac.

Înalta Curte

constată că, raportat la dispozițiile art. 509 alin. (1) C.

proc. civ., „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau

care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…)”.

Prin urmare,

revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, de retractare, poate fi

exercitată numai în cazurile și în condițiile expres

prevăzute de lege.

Pentru a fi

admisibilă, totuși, o atare cale de atac extraordinară prin

prisma motivelor expres și limitativ prevăzute de lege (art. 509 alin.

(1) pct. 1-11 C. proc. civ.), este necesar ca hotărârea împotriva

căreia se îndreaptă revizuirea să fie susceptibilă de

exercițiul acestei căi de atac.

Or, în

cauză, cum prin cererea de revizuire se tinde la anularea Decizia

nr. 1303 din

8 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția I civilă, hotărâre

care nu este

supusă niciunei căi de atac, nici cererea de față nu este

susceptibilă de exercițiul acestei căi de atac.

Față

de aspectele mai sus menționate și de dispozițiile legale

evocate, Înalta Curte va respinge

, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1303 din 8 iunie 2016

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

I civilă în Dosarul nr. x/1/2016

Conform

prevederilor art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor

judecătorești pot fi exercitate căile de atac, în

condițiile legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A.

împotriva Deciziei nr. 1303 din 8 iunie 2016 pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul

nr. x/1/2016.

Fără

cale de atac.

Pronunțată

în ședința publică, astăzi, 30 septembrie 2016.