ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3099/2016

Decizia nr. 3099/2016 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 9 martie 2016 pe rolul Judecătoriei Orșova, reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara - Secția Drumuri Naționale Orșova a chemat în judecată pe pârâta SC A. SRL, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3.122,82 lei, întrucât prin contractul nr. 36 din 12.10.2012 încheiat între cele două părți, s-a acordat pârâtei dreptul de a utiliza zona drumului național aflată în administrarea C.N.A.D.N.R.

SA, în suprafață de 63 m.p., potrivit Autorizației nr. 6092 din 13.08.2012 de amplasare a accesului rutier în zona drumului, situat în zona drumului național DN 57, km 144+110 stânga, pe raza S.D.N. Orșova, cu obligația de a achita un tarif de 0,40 euro/mp/lună. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 220 din 22 iunie 2016, Judecătoria Orșova a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Caraș Severin. În esență, judecătoria a reținut că litigiul privește un contract având ca obiect punerea în valoare a unui bun proprietate publică, Reclamanta C.N.A.D.N.R. este persoană juridică de interes strategic, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, iar, prin structura sa regională D.R.D.P.

Timișoara, a acționat în calitate de administrator al porțiunii de drum național. Litigiile care privesc contractele administrative indiferent de poziția părților și valoarea obiectului sunt de competența primului grad de jurisdicție în materia contenciosului administrativ, potrivit art. 10 alin. (1) teza I și alin. (3) din Legea nr. 554/2004. 2.2. Învestit cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Tribunalul Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 899 din 20 septembrie 2016, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Orșova, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În esență, tribunalul a reținut următoarele: litigiul are ca obiect o acțiune în pretenții pentru neexecutarea unei obligații contractuale; chiar dacă reclamanta C.N.A.D.N.R., potrivit art. 6 alin. (1) din Statutul anexă la O.U.G. nr. 84/2003, desfășoară și activități de interes public național, nu se poate reține că litigiile privind activitatea efectivă de încasare a tarifului de utilizare a drumurilor naționale exercitată în baza legii și a contractului intervenit între părți intră în competența instanțelor de contencios administrativ, atât timp cât contractul intervenit între părți și pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea nu este asimilat unui act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004; cauza are natură civilă și sunt incidente dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc.

civ., care atribuie competența de soluționare a litigiilor evaluabile în bani, în valoare de până la 200.000 lei, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, judecătoriilor; cu privire la competența teritorială, părțile au convenit prin contract asupra soluționării eventualelor litigii de către instanța competentă de la sediul S.D.N. în raza căreia se află situată zona de drum închiriată, în speță S.D.N. Orșova [art. 13 alin. (2) din contract]. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta C.N.A.D.N.R., prin D.R.D.P. Timișoara - S.D.N. Orșova, a chemat în judecată pe pârâta SC A. SRL, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3.122,82 lei în executarea contractului prin care a fost acordat pârâtei dreptul de a utiliza o suprafață din drumul național DN 57 aflat în administrarea C.N.A.D.N.R., în vederea amplasării accesului rutier în zona drumului. Este necontestat faptul că litigiul vizează un contract având ca obiect utilizarea unei suprafețe dintr-un drum național aflat în administrarea C.N.A.D.N.R., bun care face parte din domeniul public al statutului, potrivit art. 3 alin. (2) și pct. I.12 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.

În jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (a se vedea, cu titlu de exemplu, deciziile nr. 4630 din 19 decembrie 2006 și nr. 3319 din 29 iunie 2007), s-a reținut că C.N.A.D.N.R. este autoritate publică, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, întrucât, potrivit art. 1 alin. (6) din O.U.G. nr. 84/2003 (forma în vigoare la data încheierii contractului în litigiu - 12 octombrie 2012), „desfășoară în principal activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

În consecință, întrucât acțiunea are ca obiect executarea unui contract încheiat de o persoană juridică asimilată unei autorități publice, contract având ca obiect punerea în valoare a unui bun proprietate publică, Înalta Curte reține că litigiul vizează un contract administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, conform căruia „sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică (…)”. Astfel fiind, potrivit art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rangul local al autorității publice care a încheiat contractul administrativ ce formează obiectul litigiului (întrucât C.N.A.D.N.R.

funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, conform art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 84/2003), Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca instanță de la sediul pârâtei SC A. SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare acțiunii formulate de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara - Secția de Drumuri Naționale Orșova în contradictoriu cu pârâta A. SRL în favoarea Tribunalului Caraș Severin, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 noiembrie 2016.