ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 04.10.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2395/2016

HOTĂRÂRE

04.10.2016

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2395/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 2395/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea supusă controlului judiciar

Prin Hotărârea nr. 1.281 din 8 decembrie 2015, Plenul Consiliului al Magistraturii a respins solicitarea doamnei A., judecător la Judecătoria Horezu, privind acordarea avizului anual pentru menținerea în funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pentru a pronunța hotărârea atacată Plenul C.S.M. a reținut următoarele:

Conform evidențelor direcției de resort, rezultă că la Judecătoria Horezu, dintre cele 6 posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt ocupate 5 posturi, fiind vacant 1 post aferent funcției de președinte.

Plenul a mai reținut că, prin Hotărârea din 29 aprilie 2015, a acordat avizul conform, printre altele, pentru reducerea schemei Judecătoriei Horezu cu 1 post de judecător și, totodată, a indisponibilizat postul menționat, până la vacantarea funcției de execuție, în vederea redistribuirii către una dintre instanțele cu privire la care s-a aprobat necesitatea suplimentării prin Hotărârea din 19 martie 2015 a Plenului C.S.M.

În primul semestru al anului 2015, la Judecătoria Horezu s-a înregistrat o încărcătură a cauzelor/schemă de 564, față de media națională de 622, și o încărcătură de cauze/judecător de 677, față de media națională de 700.

Având în vedere că la Judecătoria Horezu s-a înregistrat un volum de activitate scăzut, ceea ce a determinat și adoptarea soluției date de Plenul C.S.M. prin Hotărârea din 29 aprilie 2015, în sensul acordării avizului conform pentru reducerea schemei cu încă un post de judecător la această instanță, corelativ cu necesitatea redistribuirii acestui post la o instanță cu volum ridicat de activitate, precum și faptul că în primul semestru al anului 2015 la Judecătoria Horezu s-a înregistrat o încărcătură pe judecător și pe schemă semnificativ sub media națională, Plenul a apreciat că nu este oportună menținerea în funcție a doamnei judecător A., după împlinirea vârstei de 65 de ani, respectiv data de 21 februarie 2016.

Motivele invocate în contestație

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație A., susținând că sunt îndeplinite condițiile formale pentru menținerea în funcție, în sensul că a formulat cererea în termenul stabilit prin Hotărârea nr. 661/2008, cererea a fost înaintată Plenului C.S.M. însoțită de documentele pe care aceeași hotărâre le vizează, respectiv extrasul Hotărârii din 11 noiembrie 2015 a Colegiului de conducere al Judecătoriei Horezu, din care rezultă punctul de vedere favorabil menținerii în funcție după împlinirea vârstei de pensionare, Adresa din 13 noiembrie 2015 prin care Președintele Tribunalului Vâlcea comunică același punct de vedere, fundamentat de faptul că Judecătoria Horezu funcționează, la data emiterii adresei, cu doar 4 judecători definitivi, iar încărcătura de dosare este foarte mare.

De asemenea, a fost înaintat referatul întocmit de direcția de resort și a fost audiată în ședința Plenului din data de 8 decembrie 2015, prin videoconferință, ocazie cu care și-a expus motivele în susținerea cererii de menținere în funcție după împlinirea vârstei de pensionare.

Potrivit art. 2 alin. (8) din Hotărârea nr. x/2008, în fundamentarea punctelor de vedere care însoțesc propunerea de avizare a menținerii în funcție, vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte că solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare.

Prin urmare, criteriul stabilit chiar de către Plen este posibilitatea afirmată/declarată de solicitant de a-și continua activitatea, coroborată cu punctul de vedere favorabil al Colegiului de conducere și al conducătorului instanței superioare ierarhic.

Deși sintagma "orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare" nu este definită, este evident că, raportat la obiectul cererii, aceasta se referă, în termeni uzuali vorbind, la posibilitatea fizică și psihică a solicitantului aflat în prag de pensionare de a continua să muncească și după vârsta de 65 de ani, stabilită de legiuitor, ca fiind limita sa de putință, prin putință înțelegând, capacitatea fizică, psihică și intelectuală de a realiza un gen de activitate, pe scurt, faptul de a avea putere de muncă.

Or, punctele de vedere ale conducătorului instanței ierarhic superioare și ale Colegiului de conducere al Judecătoriei Horezu sunt favorabile, în sensul că acestea confirmă capacitatea fizică, psihică și intelectuală de a continua activitatea, dublate de împrejurarea că la Judecătoria Horezu funcționează doar 4 judecători definitivi (plus unul stagiar), volumul de dosare este foarte mare, iar perspectiva măririi schemei de judecători este departe.

Contestatoarea a mai precizat că, din chiar conținutul hotărârii pe care o atacă, reiese că, potrivit evidențelor direcției de resort, din cele 6 posturi de judecător prevăzute în schemă, sunt ocupate 5 posturi, fiind vacant un post aferent funcției de președinte, iar prin Hotărârea din 29 aprilie 2015 s-a redus schema Judecătoriei Horezu cu 1 post de judecător, și totodată a fost indisponibilizat postul respectiv până la vacantarea postului de execuție, în vederea redistribuirii către una dintre instanțele pentru care s-a hotărât necesitatea suplimentării schemei de judecători.

Apărările formulate de intimatul C.S.M.

Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației formulate de contestatoarea A., ca neîntemeiată, susținând că prin cererea depusă nu au fost invocate veritabile motive de nelegalitate referitoare la hotărârea contestată, iar procedura acestei instituții excepționale a menținerii în funcție după împlinirea vârstei de 65 de ani a fost respectată.

Prin răspunsul la întâmpinare, contestatoarea a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 519 C. proc. civ. cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea a două chestiuni de drept, și anume:

Dacă Hotărârea din 3 iulie 2008, de adoptare a unor măsuri privind procedura de menținere a magistraților în funcție conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 rep., este un act normativ cu putere de lege, sau dacă, dimpotrivă, prin adoptarea acestei hotărâri, se încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât C.S.M. ar intra în domeniul de competență al puterii executive, creând norme de drept noi în aplicarea art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, fără a avea această competență constituțională.

În cazul în care se consideră că Hotărârea nr. x/2008 este un act normativ cu putere de lege, s-ar impune pronunțarea unei hotărâri prealabile, în condițiile art. 519 C. proc. civ., pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a acestei hotărâri, în sensul de a se stabili dacă, la emiterea unei hotărâri cu privire la cererea magistratului de menținere în funcție după vârsta de pensionare, Plenul C.S.M. poate ignora, apreciind ca fiind doar consultative, avizele favorabile ale conducerii instanțelor, în condițiile în care acestea sunt fundamentate pe volumul mare de dosare al instanței în care activează magistratul solicitant, și de asemenea, dacă poate lua în considerare criterii neprevăzute în procedura pe care a adoptat-o.

Cu privire la această cerere, intimatul a formulat punct de vedere, solicitând respingerea acesteia, arătând că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 519 C. proc. civ.

Considerentele și soluția (instanței de control judiciar) Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu precădere condițiile de sesizare și admisibilitate prevăzută de art. 519 C. proc. civ. - se constată că obiectul sesizării îl constituie o chestiune (problemă) de drept ce trebuie să întrunească o serie de condiții (enumerate în art. 519 C. proc. civ.):

a) să fie formulată în legătură cu o judecată aflată în curs;

b) judecata indicată la lit. a) să fie pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unei curți de apel ori a unui tribunal, iar acestea să fie învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță;

c) lămurirea chestiunii de drept să fie determinantă în ce privește soluționarea pe fond a cauzei în care a fost ridicată;

d) să fie nouă, asupra ei să nu fi statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii.

Se constată că așa cum sunt invocate motivele privind admisibilitatea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea unei chestiuni de drept și cele două așa numite întrebări de sesizat - reprezintă de fapt motive de nelegalitate ale Hotărârii C.S.M. din 3 iulie 2008, respectiv ale Hotărârii Parchetului C.S.M. nr. 1.281 din 8 decembrie 2015 ce formează obiectul prezentei contestații.

Se reține că nu este consistentă și întemeiată solicitarea privind sesizarea cu dezlegarea unei chestiuni de drept prealabile deoarece problema invocată nu este considerată nouă, cele două motive constituindu-se adesea în pretinse atingeri ale legalității actelor normative emise de C.S.M. și vizând alte hotărâri ale C.S.M. - necompetența C.S.M. de a legifera, avizele acordate de colegiile de conducere și care nu sunt avute în vedere de Plenul C.S.M. - fiind invocate în foarte multe contestații, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 "Plenul C.S.M. adoptă Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a C.S.M., Regulament privind procedura alegerii C.S.M., Regulamentul de ordine interioară al instanței judecătorești precum și alte regulamente și hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 cu modificările și completările ulterioare și în Legea nr. 303/2004 - republicată cu modificările și completările ulterioare".

Pe de altă parte, cererea nici nu este conturată ca o solicitare privind interpretarea unei chestiuni de drept care ar fi susceptibilă de interpretări diferite și care ar genera o practică neunitară.

Contestatoarea este nemulțumită de faptul că intimatul C.S.M. nu a urmat criteriile normative, astfel cum sunt prevăzute de Hotărârea C.S.M. nr. 661/2008 și consideră că Plenul a urmat un criteriu inexistent în procedura adoptată de aceasta. Prin urmare, motivele contestatoarei sunt de fapt critici cu privire la Hotărârea C.S.M. nr. 1.281 din 8 decembrie 2005, nefiind îndeplinite condițiile pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în conformitate cu prevederile art. 519 C. proc. civ., astfel că această cerere va fi respinsă ca inadmisibilă - fiind vorba despre o hotărâre C.S.M. - formulată în termeni clari suficienți și previzibili, nu se prefigurează o dificultate destul de mare, astfel încât să necesite o interpretare în conformitate cu procedura sus-amintită.

Pe fondul contestației

Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1.281 din 8 decembrie 2015, hotărâre ce formează obiectul prezentei contestații, a fost respinsă solicitarea privind acordarea avizului anual pentru menținerea în funcție a contestatoarei A., judecător la Judecătoria Horezu, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

În motivarea hotărârii, s-a reținut că încărcătura pe judecător și pe schemă în primul semestru al anului 2015 la Judecătoria Horezu este sub media națională.

Totodată, s-a avut în vedere faptul că instituția menținerii în funcție vizează ocuparea în mod excepțional a posturilor de judecător, astfel încât s-a apreciat că nu este oportună menținerea în funcție a doamnei judecător, după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție. Însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate este necesar avizul anual al C.S.M.".

În aplicarea acestor dispoziții legale, prin Hotărârea nr. 661/2008, Plenul C.S.M. a stabilit, între altele, procedura de menținere în funcție a judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți și, în cuprinsul art. 2 alin. (1) - (9), sunt reglementate aspecte referitoare la depunerea cererilor de menținere în funcție, termenul în care acestea se depun, exprimarea unui punct de vedere de către colegiile de conducere ale instanțelor sau parchetelor la care solicitanții desfășoară activitatea sau de către conducerea instanțelor sau parchetelor ierarhic superioare, după caz, și întocmirea unui referat corespunzător de către direcția de resort.

Din cuprinsul Hotărârii nr. 661/2008 rezultă că pentru fundamentarea punctelor de vedere se va ține seama de orice aspecte din care să rezulte că solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare.

Contestatoarea a obținut de la Colegiul de conducere al Judecătoriei Horezu avizul favorabil menținerii sale în funcție.

Astfel, se reține că Plenul a analizat oportunitatea acordării avizului, exclusiv în funcție de posibilitatea ca petenta în cauză să își continue activitatea în condiții optime, în raport cu procedura instituită prin Hotărârea nr. 661/2008. Contestatoarea a avut aviz pozitiv de la Colegiul de conducere al Judecătoriei Horezu, însă acesta reprezintă doar un criteriu care trebuie coroborat cu alte aspecte relevante, având în vedere că prin C.S.M. se realizează atât gestionarea carierei magistraților cât și politica de resurse umane.

Plenul, în exercitarea competențelor prevăzute de art. 83 alin. (1) teza a II-a, a avut în vedere pe lângă punctul de vedere al colegiului de conducere și elemente concrete ce țin de politica de resurse umane a întregului sistem și de gestionarea carierei magistraților.

Este relevant astfel că prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 412 din 29 aprilie 2015 a fost acordat avizul conform pentru reducerea schemei Judecătoriei Horezu cu 1 post judecător și a fost indisponibilizat acest post până la vacantarea funcției de execuție, în vederea redistribuirii la altă instanță care a primit suplimentar în schemă postul.

Toate aspectele reținute de intimată privind respingerea cererii contestatoarei de menținere în funcție după vârsta de 65 ani sunt fundamentate pe aspecte care țin de politica de resurse umane în magistratură și care este una dintre atribuțiile intimatei ca garant al independenței justiției.

Punctele de vedere, avizul pozitiv exprimat de către colegiile de conducere, invocate de contestatoare nu sunt relevante câtă vreme au existat hotărâri C.S.M. anterioare prin care s-au modificat și reechilibrat schemele de personal pe criterii obiective (H.C.S.M. nr. 412 din 29 aprilie 2015).

Înalta Curte constată că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se referă la posibilitatea de a fi menținut în funcție după împlinirea vârstei de pensionare de 65 ani și nu o obligație, în funcție de opțiunea magistratului și obținerea avizului anual al C.S.M.

Având în vedere că la Judecătoria Horezu s-a înregistrat un volum mic de dosare și că s-a admis reducerea schemei cu un post de judecător la această instanță, Hotărârea C.S.M. contestată de petentă întrunește elementele de oportunitate ca o măsură a legalității. În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanța de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la instituția menținerii în funcție a judecătorilor și procurorilor după vârsta de 65 ani și nu se poate substitui intimatului.

Văzând că H.C.S.M. nr. 1.281 din 8 decembrie 2015 respectă criteriile de legalitate și de oportunitate arătate mai sus, Înalta Curte, va respinge contestația ca nefondată în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004.