ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 420/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 420/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr.
420/2018
Asupra
recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 65/PI din 27
ianuarie 2016, Tribunalul Timiș, secția I civilă, a respins
excepția nulității cererii de chemare în judecată; a admis
excepția lipsei de interes a cererii și a respins, ca lipsită de
interes, cererea reclamantei A., formulată în contradictoriu cu pârâta SC
B. SRL, având ca obiect corectarea fluturașilor de salariu pe luna
octombrie 2014 și aprilie 2015.
Reclamanta A.
a declarat apel împotriva Sentinței civile nr. 65/2016
pronunțată de Tribunalul Timiș, înregistrat pe roiul Curții
de Apel Timișoara, sub nr. Dosar x/30/2015.
În cadrul
dosarului de apel, reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar, sub
forma asistenței prin avocat, invocând dispozițiile art. 6 lit. a)
și art. 8 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 51/2008.
Prin
aceeași cerere, apelanta-reclamantă a arătat că prevederile
art. 8 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public
judiciar în materie civilă sunt neconstituționale, întrucât venitul
mediu lunar de 300 RON, respectiv 600 RON, avut în vedere de legiuitor ca
limită pentru beneficiul ajutorului public judiciar, se raportează la
salariul minim pe economie de 540 RON de la nivelul anului 2008, iar la data
formulării cererii (anul 2016) salariul minim pe economie este de 1.250
RON. Astfel, reclamanta a apreciat că dispozițiile legale indicate sunt
neconstituționale, întrucât nu a operat actualizarea cu majorarea
salariului minim pe economie.
Prin
Încheierea din camera de consiliu de la 13 decembrie 2016, Curtea de Apel
Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări
sociale, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca
inadmisibilă; a respins cererea de ajutor public judiciar formulată
de reclamanta A.
În motivarea
încheierii, instanța de apel a reținut că obiectul
excepției de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească
cerințele imperative prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992 și, în speță, nu este îndeplinită ultima
condiție (legea sau ordonanța sau dispoziția criticată
trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în
orice faza a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia), întrucât
excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu
soluționarea cauzei, în sensul avut în vedere de legiuitor.
Împotriva
acestei încheieri, reclamanta A. a declarat recurs, solicitând admiterea
cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2)
din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
La data de 4
ianuarie 2017, recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția I civilă, și a fost
repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 10,
care, prin Rezoluția din 12 ianuarie 2017, a dispus efectuarea
procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.,
precum și întocmirea raportului asupra admisibilității în
principiu a recursului.
Prin
Încheierea din camera de consiliu de la 17 mai 2017, față de
conținutul raportului asupra admisibilității în principiu a
recursului și de dispozițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ.,
completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamanta A.
împotriva încheierii din camera de consiliu de la 13 decembrie 2016,
pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de
muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/30/2015 și a
fixat termen de judecată pe fond, la data 21 iunie 2017, în
ședință publică, cu citarea părților.
La termenul
din 21 iunie 2017, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, conform
prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât
părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au
solicitat judecarea în lipsă.
La termenul
din data de 14 februarie 2018, cama a fost repusă pe rol din oficiu, în
vederea discutării perimării cererii de recurs, având în vedere
că termenul de perimare, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C.
proc. civ., s-a împlinit la data de 21 decembrie 2017.
Potrivit
dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. "orice cerere de
chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și
orice altă cerere de reformare sau retractare se perima de drept, chiar
împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive
imputabile părții, timp de 6 luni." Conform art. 420 alin. (1)
C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Așadar,
pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de
faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în
nelucrare timp de 6 luni și această lăsare a pricinii în
nelucrare să fie cauzată de culpa părților.
Prin urmare,
perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi
săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării
cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a
părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau
posibilitatea să o facă.
În
speță, recurenta-reclamantă A. și intimata-pârâtă SC B.
SRL, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță la
termenul din data de 21 iunie 2017, stabilit pentru soluționarea
recursului și, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C.
proc. civ., s-a dispus suspendarea pricinii, constatându-se că niciuna
dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă.
În raport de
considerentele reținute, având în vedere că, în cauză, au trecut
mai mult de 6 luni de la data suspendării judecății pricinii
și că, în această perioadă, nu a intervenit nicio
cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare și actul
de procedură nu trebuia efectuat din oficiu, potrivit art. 416 alin. (3)
teza întâi C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 416 alin. (1) coroborat
cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Constată
perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de
consiliu de la 13 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări
sociale, în Dosarul nr. x/30/2015.
Decizia este
definitivă și se va comunica părților, conform
dispozițiilor art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 14 februarie 2018.
Procesat de