ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1401/2013

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1653/C

din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ în Dosarul nr. 378/62/2009 a fost admisă în parte

acțiunea formulată de reclamanta SC E. SRL în contradictoriu cu pârâta SC V.

SRL acesta fiind obligată să-i livreze reclamantei materiale de construcție

potrivit contractului de asociere în participațiune nr. 157 din 11 iulie 2008.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că între reclamantă și pârâtă s-a încheiat

la 15 iulie 2008 un contract de asociere în participațiune pe o durată de 2 ani,

iar în derularea acestuia pârâta nu și-a executat obligația asumată prin art. 12

lit. c) de livrare către reclamantă a materialelor necesare construirii caselor

de către aceasta din urmă.

Împotriva sentinței

ambele părți au declarat apel, soluționate prin decizia nr. 30/Ap din 1 aprilie

2010 a Curii de Apel Brașov, secția comercială, prin care s-a anulat ca insuficient

timbrat apelul pârâtei SC V. SRL., iar apelul declarat de reclamanta SC E. SRL a

fost admis, cu consecința admiterii în întregime a acțiunii și obligării pârâtei

la plata echivalentului în RON de la data executării, a sumei de 300.000 euro, cu

titlu de daune-interese și la suma de 24.258 RON cheltuieli de judecată în ambele

instanțe, fiind menținute dispozițiile sentinței privind obligarea pârâtei la livrarea

materialelor de construcție.

Prin decizia

nr. 152 din 18 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,

a admis recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei pronunțate de instanța de

apel, cauza fiind trimisă spre rejudecate aceleași instanțe, iar prin decizia

nr. 8/Ap din 9 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

a fost respins apelul declarat de reclamanta SC E. SRL și a fost anulat, ca insuficient

timbrat, apelul declarat de pârâta SC V. SRL. împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a reținut că, reclamantă nu a dovedit că a suferit vreun

prejudiciu ca urmare a sistării livrării materialelor de construcție de către intimata-pârâtă,

iar în ceea ce privește apelul pârâtei s-a reținut că acesta este insuficient timbrat.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta SC E. SRL prin administrator

judiciar Casa de Insolvență T. SPRL Cluj Napoca, solicitând admiterea recursului,

modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului formulat, cu consecința

admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, iar prin critica adusă hotărârii

recurate, recurenta a făcut o amplă descriere a situației de fapt, însă fără a indica

instanței de recurs, în drept, motivele de nelegalitate pe care și-a întemeiat calea

de atac și fără a formula motive concrete de nelegalitate ale deciziei recurate.

În aceste condiții,

la termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuție excepția nulității

recursului, potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., excepție asupra căreia a rămas în pronunțare.

Potrivit textului

de lege mai sus evocat, cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității

dezvoltarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă

și limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1-9

C. proc. civ.

Din această perspectivă,

Înalta Curte constată că recursul nu îndeplinește cerințele legale, prevăzute de

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., potrivit căruia cererea de recurs trebuie

să cuprindă, sub sancțiunea nulității, dezvoltarea motivelor de fapt și de drept

pe care se întemeiază, cu raportare strictă și limitativă la cazurile de modificare

sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Ori, criticile

aduse hotărârii nu se subsumează niciunuia dintre aceste motive, recursul fiind

o cale extraordinară de atac care vizează analizarea încălcării legii și n

;

cidecum

nu presupune reanalizarea probelor, deoarece nu are loc o judecare a fondului, ci

a hotărârii pronunțate.

Așa fiind, dându-se

eficiență textului de lege mai sus invocat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului

declarat de reclamanta SC E. SRL prin administrator judiciar Casa de Insolvență

T. SPRL Cluj Napoca, pe care o va obliga, în temeiul dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ., să-i achite intimatei-pârâte SC V. SRL Brașov suma de 4.000 RON cheltuieli

de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea

recursului declarat de reclamanta SC E. SRL prin administrator judiciar Casa de

Insolvență T. SPRL Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 8/Ap din 9 mai 2012 pronunțată

de Curtea de Apel Brașov, secția comercială.

Obligă recurenta-reclamantă

SC E. SRL prin administrator judiciar Casa de Insolvență T. SPRL Cluj Napoca să-i

achite intimatei-pârâte SC V. SRL Brașov suma de 4.000 RON cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2013.