ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1288/2013

Asupra recursului, din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia nr. 166 din 22 decembrie

2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, în dosarul nr. 7161/120/2007, au fost admise apelurile

declarate de reclamanta SC I.E. SRL împotriva sentințelor nr. 282 din 24

aprilie 2009 și nr. 530 din 29 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul

Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții SC C.D. SRL, S.M., SC J. SRL, D.C. și D.A.

și, în consecință:

A fost schimbată, în parte, sentința

nr. 282/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în sensul că a fost admisă

acțiunea, așa cum a fost completată.

S-a dispus ieșirea din indiviziune

asupra spațiilor comune, în raport cu contractele de vânzare-cumpărare ale

părților și a protocolului de divizare-potrivit variantei propusă de expertul G.

pct. A.

S-au stabilit în favoarea reclamantei

căi de acces către birouri, magazin C., conform propunerii expertului G.G. obiectiv

pct. C și F și a schiței anexă depusă la dosar.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea

reconvențională completatoare formulată de SC C.D. SRL.

S-a menținut restul dispozițiilor

sentinței.

A fost schimbată, în tot, sentința nr.

530/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în sensul că a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Prin cererea înregistrată, la data de

19 decembrie 2011, pe rolul Curții de Apel Ploiești, petenta SC I.E. SRL a

solicitat instanței îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul

deciziei nr. 166 din 22 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

În motivarea cererii, s-a arătat

faptul că prin minută s-a dispus respingerea cererilor reconvenționale

formulate de SC C.D. SRL și S.M., însă în dispozitivul hotărârii s-a dispus

numai respingerea ca nefondată, a cererii reconvenționale completatoare

formulată de SC C.D. SRL.

În drept, au fost invocate

dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

Din analiza minutei și a

dispozitivului deciziei instanța a constatat că în mod greșit nu s-a trecut în

dispozitiv „Respinge cererea reconvențională completatoare formulată și de

intimatul S.M.”, astfel cum s-a trecut în minută.

Prin urmare, prin încheierea din

Camera de Consiliu din data de 20 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția a ll-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a fost

admisă cererea de îndreptare eroare materială din cuprinsul Deciziei nr. 166

din 22 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul

7161/120/2007, formulată de petenta SC I.E. SRL, în contradictoriu cu intimații

SC C.D. SRL, S.M., SC J. SRL, D.C. și D.A. și reclamantul S.I. și în

consecință:

S-a dispus îndreptarea erorii

materiale strecurată în dispozitivul deciziei nr. 166 din 22 decembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în sensul că se respinge cererea reconvențională

completatoare formulată și de intimatul S.M.

În termen legal, împotriva acestei

încheieri, S.M. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, respingerea

cererii formulată de petenta SC I.E. SRL cu privire la îndreptarea

dispozitivului deciziei civile nr. 166 din 22 decembrie 2009 ca fiind

inadmisibilă, netemeinică și nelegală.

În motivare, recurentul critică

hotărârea atacată pentru nelegalitate, susținând că soluția instanței este

greșită, întrucât temeiul legal al cererii nu este art. 281 C. proc. civ., ci

îl reprezintă dispozițiile art. 281

2

C. proc. civ.

Petenta SC I.E. SRL a solicitat în

preambulul cererii „îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul

hotărârii”, dar, după ce a arătat că minută nu corespunde cu dispozitivul

hotărârii, aceasta a solicitat în mod eronat în temeiul art. 281 C. proc. civ.,

admiterea cererii și completarea dispozitivului deciziei civile nr. 166 din 22

decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr.

7161/120/2007.

Pentru ca instanța de recurs să poată

verifica dacă cererea de îndreptare eroare materială este întemeiată,

recurentul apreciază, că se impune analizarea întregului dispozitiv al deciziei

pentru care se poate cere îndreptarea sau completarea acesteia.

În acest context, susține, în esență,

că respingerea cererii reconvenționale completatoare formulate de S.M. la

instanța de fond, în dosarul nr. 9200/2005 al Judecătoriei Pitești, nu rezolvă

problema spațiilor comune care se regăsesc în CF 22331, actul cadastral

1352/mez/7, aceasta fiind o gravă greșeală săvârșită de aceeași instanță de

apel în dosarul nr. 7161/120/2007.

În opinia recurentului, nemotivarea

deciziei nr. 166/2009 a Curții de Apel Ploiești cu privire la identificarea

diferenței de suprafață comună nu poate fi acoperită prin procedura prevăzută

de art. 281 C. proc. civ.

Astfel, consideră recurentul, prin

nemotivarea deciziei nr. 166/2009 cu privire la suprafața comună găsită în plus

la tronson Tricotaje (11,58 m.p.) și comunicată părților, epuizarea tuturor

căilor de atac și revenirea ulterioară prin completarea dispozitivului și

considerentelor, instanța de apel a încălcat principiul dezînvestirii recurgând

la dispozițiile art. 281 C. proc. civ., care nu-i permiteau să acopere aceste

neregularități.

În drept, au fost invocate

dispozițiile art. 304 pct. 6 - 9 C. proc. civ.

Intimata SC I.E. SRL a formulat

întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului.

Analizând încheierea recurată, în

limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și

temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat

pentru considerentele care succed:

Potrivit dispozițiilor art. 281 C.

proc. civ., „erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și

susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale

din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.

Contrar susținerilor recurentului,

instanța, punând în acord minuta olografă cu dispozitivul deciziei nr. 166 din

22 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, a dat o corectă

eficiență dispozițiilor legale incidente speței, respectiv cele ale art. 281 C.

proc. civ., fiind nefondate criticile subsumate motivului de nelegalitate

instituit de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, în mod legal, urmare a

examinării minutei și a dispozitivului deciziei, Curtea de Apel Ploiești a

constatat că sunt întrunite în cauză cerințele art. 281 C. proc. civ., pentru

admiterea cererii de îndreptare eroare materială, reținând că în mod greșit nu

s-a trecut în dispozitiv „respinge cererea reconvențională completatoare

formulată și de intimatul S.M., astfel cum s-a trecut în minută”.

De remarcat că, în argumentarea

recursului declarat împotriva încheierii prin s-a dispus îndreptarea erorii

materiale, recurentul își exprimă în realitate nemulțumirea cu privire la

soluția pronunțată pe fondul cauzei, respectiv aceea de respingere a cererii

reconvenționale formulată de intimatul S.M., ceea ce excede controlului de

legalitate al încheierii ce formează obiectul prezentului recurs.

Înalta Curte constată că recurentul a

invocat formal prevederile art. 304 pct. 6 - 8 C. proc. civ., fără a argumentat

în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate din perspectiva acestor dispoziții

legale.

De altfel, instanța nu a acordat mai

mult decât s-a cerut sau ce nu s-a cerut, astfel cum prevede pct. 6 al art. 304

C. proc. civ., pronunțându-se în limitele învestirii, respectiv asupra cererii

de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei nr. 166

din 22 decembrie 2009.

Soluția este perfect legală și sub

aspectul prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotărârea atacată

cuprinzând elementele obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 261 alin. (1)

pct. 5 C. proc. civ., respectiv motivele de fapt și de drept care au format

convingerea instanței.

Instanța a analizat și a reținut cu

justețe, urmare a examinării minutei olografe și a dispozitivului deciziei,

împrejurarea că în dispozitivul hotărârii s-a strecurat o eroare materială,

conform art. 281 C. proc. civ. și a dispus în consecință.

Nu se poate reține nici incidența în

cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ., întrucât textul legal

menționat vizează situațiile în care judecătorul fondului procedează la

interpretarea unui act juridic dedus judecății cu toate că nu avea dreptul să o

facă, clauzele fiind clare și precise, situație ce nu se regăsește în prezentul

recurs ce vizează o încheiere de îndreptare eroare materială.

Pentru toate argumentele de fapt și de

drept care preced, Înalta Curte constată că hotărârea recurată este la adăpost

de orice critică, motiv pentru care, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., va respinge, ca nefundat, recursul declarat de recurentul S.M. împotriva

încheierii din Camera de Consiliu din data de 20 martie 2012 pronunțată de

Curtea de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă și de contencios administrativ și

fiscal, menținând încheierea atacată, ca fiind legală.

Constatând culpa procesuală a

recurentului în promovarea

recursului de

față și în raport de solicitarea reprezentantului intimatei SC

I.E. SRL

PITEȘTI privind plata cheltuielilor de judecată, urmează ca, în temeiul

dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., să fie admisă cererea acestuia,

în sensul obligării recurentului S.M. la plata sumei de 500 lei cheltuieli de

judecată către intimata SC I.E. SRL PITEȘTI,

conform

înscrisurilor doveditoare aflate la dosar.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

recurentul S.M. împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 20

martie 2012 pronunțată de CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, secția a ll-a civilă și de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul S.M. la plata sumei

de 500 lei

cheltuieli de judecată către SC

I.E. SRL PITEȘTI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 27 martie 2013.