ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1165/2013

Deliberând asupra cererii de revizuire,

din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 3143 din 12 iunie 2012,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, a admis recursul declarat

de reclamanții S.I.C., S.M. și S.M.P. împotriva deciziei nr. 96/2011 din 21 octombrie

2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba-lulia, secția a ll-a civilă, pe care a modificat-o

și în consecință: a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței comerciale

nr. 470/C din 14 aprilie 2011 a Tribunalului Sibiu, pe care a schimbat-o în tot,

în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamanții S.I.C., S.M. și S.M.P. împotriva

pârâtei Banca C. SA București, oe care a obligat-o la plata echivalentului în RON

la data plății a sumei de 43.321,60 euro cu titlu de despăgubiri.

Pentru a pronunța această soluție, instanța

de recurs a reținut în esență că hotărârile pronunțate de instanțele de fond încalcă

dispozițiile art. 969 C. civ., denaturând înțelesul clauzei prevăzute la art. 21.3

din contractul de împrumut prin care banca se obliga la încheierea contractului

de asigurare de viață pentru împrumutat, obligație pe care nu și-a respectat-o.

De asemenea, a reținut că prin interpretarea dată clauzei de la art. 21.3 de instanțele

devolutive, în sensul că. atât împrumutatul, cât și coplătitorul ar fi cunoscut

și acceptat circulara băncii din 2006, respectiv încheierea contractului de asigurare

de viață numai cu coplătitorul, se denaturează până la anulare, înțelesul clar al

clauzei, înlocuind practic conținutul acesteia cu o ipoteză străină de înțelegerea

părților.

Împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie

2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă în

Dosarul nr. 983/85/2010, Banca C. SA București a formulat cerere de revizuire întemeiată

în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta a suslinut

că decizia atacată este contrară sen.inței civile nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată

de

Judecătoria Sibiu, secția

civilă în Dosarul nr. 7576/306/2009, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului,

susținând că ambele au fost pronunțate referitor la aceeași situație de fapt analizată

pe fondul cauzei, astfel că se încadrează în prevederile normei legale indicate,

soluționându-se diferit același raport juridic de către două instanțe diferite.

Analizând cererea de revizuire, în raport

de temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele

care succed:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7

C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau

prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când

evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date

de instanțe de aceleași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași părți, având aceleași calități procesuale.

Rațiunea reglementării cazului de revizuire

prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura

nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au

pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași

cauză și aceleași părți.

Condițiile anterior menționate trebuie

însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând ia

respingerea cererii de revizuire.

În

speță, prin prisma acestui motiv de revizuire, Banca C.

SA București a invocat contrarietatea deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă în Dosarul nr. 983/85/2010

în raport de sentința civilă nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu,

secția civilă în Dosarul nr 7576/306/2009.

Verificând cele două hotărâri evocate de

revizuentă, Înalta Curte constată că hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv

decizia nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010 a fost pronunțată într-un litigiu

având ca obiect cererea reclamanților S.M., S.M.P. și S.I.C. privind obligarea pârâtei

Banca C. SA București la plata contravalorii în RON a sumei de 43.321,60 euro, respectiv

178.212,06 RON, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării

de către Banca C. SA a obligațiilor asumate prin art. 21.3 din contractul de credit

bancar pentru persoane fizice din 11 ianuarie 2008, în timp ce sentința civilă

nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția civilă în Dosarul

nr. 7576/306/2009, pretins contradictorie, a fost dată într-o cauză având ca obiect

plângerea contravențională

formulată

de petenta Banca C. SA București în contradictoriu cu intimatul Comisariatul Regional

pentru Protecția Consumatorilor privind anularea procesului-verbal de contravenție

din 15 iunie 2009 prin care s-a dispus amendarea sa pentru săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 7 lit. c) din O.G. nr. 21/1992.

În raport de cele anterior evocate, se

reține că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat având

în vedere că soluțiile pretins contradictorii pronunțate în dosare diferite, au

fost date în litigii purtate între aite părți, cu obiect și cauze diferite.

Prin urmare, Înalta Curte constată că cele

două hotărâri pretins potrivnice nu sunt contractorii, nefiind imposibil de aducere

la îndeplinire pe calea executării silite, cererea de revizuire fiind nefondată

atât din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cât și în raport de rațiunea avută în vedere de legiuitor

la edictarea textului legal.

În baza dispozițiilor art. 274 C.

proc. civ., întrucât revizuenta Banca C. SA București a căzut în pretenții, va fi

obligată la plata de cheltuieli de judecată în favoarea intimaților S.I.C., S.M.

și S.M.P..

Având în vedere că intimații au făcut dovada

cheltuielilor de judecată efectuate în această fază procesuală, depunând la dosar

chitanța de plată a onorariului avocatului ales, Înalta Curte în temeiul art. 274

alin. (1) și 277 C. proc. civ. va obliga revizuenta în favoarea intimaților la plata

cheltuielilor de judecată în sumă de 5.412,85 RON.

Față de considerentele expuse, Înalta

Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Banca C. SA București

împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată

de revizuenta Banca C. SA București împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a

II-

a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010.

Obligă revizuenta Banca C. SA București

să le achite intimaților S.I.C., S.M. și S.M.P. suma de 5.412,85 RON cheltuieli

de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

19 martie 2013.