ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1165/2013

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 3143 din 12 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, a admis recursul declarat de reclamanții S.I.C., S.M. și S.M.P. împotriva deciziei nr. 96/2011 din 21 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba-lulia, secția a ll-a civilă, pe care a modificat-o și în consecință: a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței comerciale nr. 470/C din 14 aprilie 2011 a Tribunalului Sibiu, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamanții S.I.C., S.M. și S.M.P. împotriva pârâtei Banca C. SA București, oe care a obligat-o la plata echivalentului în RON la data plății a sumei de 43.321,60 euro cu titlu de despăgubiri.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut în esență că hotărârile pronunțate de instanțele de fond încalcă dispozițiile art. 969 C. civ., denaturând înțelesul clauzei prevăzute la art. 21.3 din contractul de împrumut prin care banca se obliga la încheierea contractului de asigurare de viață pentru împrumutat, obligație pe care nu și-a respectat-o. De asemenea, a reținut că prin interpretarea dată clauzei de la art. 21.3 de instanțele devolutive, în sensul că. atât împrumutatul, cât și coplătitorul ar fi cunoscut și acceptat circulara băncii din 2006, respectiv încheierea contractului de asigurare de viață numai cu coplătitorul, se denaturează până la anulare, înțelesul clar al clauzei, înlocuind practic conținutul acesteia cu o ipoteză străină de înțelegerea părților.

Împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă în Dosarul nr. 983/85/2010, Banca C. SA București a formulat cerere de revizuire întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În motivarea cererii, revizuenta a suslinut că decizia atacată este contrară sen.inței civile nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția civilă în Dosarul nr. 7576/306/2009, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, susținând că ambele au fost pronunțate referitor la aceeași situație de fapt analizată pe fondul cauzei, astfel că se încadrează în prevederile normei legale indicate, soluționându-se diferit același raport juridic de către două instanțe diferite.

Analizând cererea de revizuire, în raport de temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care succed: Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de aceleași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceleași calități procesuale. Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Condițiile anterior menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând ia respingerea cererii de revizuire. În speță, prin prisma acestui motiv de revizuire, Banca C. SA București a invocat contrarietatea deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă în Dosarul nr. 983/85/2010 în raport de sentința civilă nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția civilă în Dosarul nr 7576/306/2009. Verificând cele două hotărâri evocate de revizuentă, Înalta Curte constată că hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv decizia nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010 a fost pronunțată într-un litigiu având ca obiect cererea reclamanților S.M., S.M.P.

și S.I.C. privind obligarea pârâtei Banca C. SA București la plata contravalorii în RON a sumei de 43.321,60 euro, respectiv 178.212,06 RON, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării de către Banca C. SA a obligațiilor asumate prin art. 21.3 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice din 11 ianuarie 2008, în timp ce sentința civilă nr. 4098 din 3 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția civilă în Dosarul nr. 7576/306/2009, pretins contradictorie, a fost dată într-o cauză având ca obiect plângerea contravențională formulată de petenta Banca C. SA București în contradictoriu cu intimatul Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor privind anularea procesului-verbal de contravenție din 15 iunie 2009 prin care s-a dispus amendarea sa pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 lit. c) din O.G.

nr. 21/1992. În raport de cele anterior evocate, se reține că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat având în vedere că soluțiile pretins contradictorii pronunțate în dosare diferite, au fost date în litigii purtate între aite părți, cu obiect și cauze diferite. Prin urmare, Înalta Curte constată că cele două hotărâri pretins potrivnice nu sunt contractorii, nefiind imposibil de aducere la îndeplinire pe calea executării silite, cererea de revizuire fiind nefondată atât din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cât și în raport de rațiunea avută în vedere de legiuitor la edictarea textului legal. În baza dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., întrucât revizuenta Banca C. SA București a căzut în pretenții, va fi obligată la plata de cheltuieli de judecată în favoarea intimaților S.I.C., S.M. și S.M.P.. Având în vedere că intimații au făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în această fază procesuală, depunând la dosar chitanța de plată a onorariului avocatului ales, Înalta Curte în temeiul art. 274 alin. (1) și 277 C. proc. civ. va obliga revizuenta în favoarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5.412,85 RON. Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Banca C. SA București împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Banca C. SA București împotriva deciziei nr. 3143 din 12 iunie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II- a civilă, în Dosarul nr. 983/85/2010. Obligă revizuenta Banca C. SA București să le achite intimaților S.I.C., S.M. și S.M.P. suma de 5.412,85 RON cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2013.