ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3934/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3934/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 6 aprilie 2010,
reclamantul Consiliul Local al Comunei Berevoești a chemat în judecată pe
pârâții Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a se dispune anularea deciziei nr. 612
pronunțată de prima pârâtă la 13 ianuarie 2010 și obligarea acesteia la plata
tranșelor a treia și a patra, prima în sumă de 429.282,40 lei, iar cea de-a
doua de 1.032.664,37 lei.
În motivare s-a
arătat că, în baza contractului încheiat între reclamant și APDRP s-a convenit
realizarea lucrării „Modernizare drumuri de interes local în comuna Berevoești,
județul Argeș”, în valoare totală de 3.755.583 lei, din care: ajutor financiar
nerambursabil în sumă de 3.1555.952 lei.
Cu ocazia unui
control efectuat în perioada 15-19 octombrie 2009, în sarcina reclamantului s-a
stabilit un debit de 429.282,40 lei, reținându-se, în esență, că această sumă
ce constituia tranșa a treia nu a fost utilizată potrivit contractului,
realizându-se podul peste râul Bratia, într-un alt amplasament decât cel
convenit.
La termenul de
judecată de la 23 iunie 2011, termen la care urma să se discute utilitatea și
pertinența unui raport de expertiză tehnică și/ sau contabilă, reclamantul a
depus la dosar Hotărârea nr. 34, adoptată la 11 iunie 2010, în care s-a decis
că această autoritate nu-și însușește acțiunea ce face obiectul Dosarului nr. 512/46/2010,
nu a împuternicit nicio persoană să încheie un contract de asistență juridică
și nici nu a încheiat o astfel de convenție.
Față de această
precizare instanța de fond a pus în discuția părților incidența dispozițiilor art.
161 C. proc. civ.
Prin Sentința nr. 141/
F-CONT din 23 iunie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a anulat acțiunea formulată de reclamantul Consiliul
Local al Comunei Berevoești, în contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea privește executarea unui
contract administrativ încheiat în condițiile O.G. nr. 79/2003, contract în
care Consiliul Local Berevoești are calitatea de parte.
Potrivit semnăturii
de pe această acțiune și a împuternicirii avocațiale (f.49), reținând că în
condițiile Legii nr. 51/1995 avocatul atestă identitatea persoanei ce-l
mandatează, sesizarea instanței s-a făcut de către Consiliul Local al Comunei Berevoești.
Din hotărârea
comunicată de această autoritate administrativă rezultă însă contrariul și
faptul că primarul acestei localități, în calitatea sa de autoritate executivă,
nu a primit o astfel de împuternicire din partea titularului dreptului
procesual.
În concluzie, s-a
apreciat că reclamantul, singurul legitimat procesual, nu a înțeles să sesizeze
instanța și nici să împuternicească o altă persoană să facă acest lucru, așa
încât semnatarii acțiunii nu sunt în măsură să facă dovada calității de
reprezentant, fiind incidente dispozițiile art. 161 alin. (2) C. proc. civ., care
prevăd sancțiunea anulării cererii.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs Consiliul Local al Comunei Berevoești prin primar P.G.F.,
solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași
instanțe, fără a indica vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304
C. proc. civ.
Se critică, în
esență, faptul că instanța de fond nu a acordat termen reprezentantului
convențional al reclamantului pentru a face dovada calității de reprezentant
legal al Consiliului Local, iar Hotărârea Consiliului nr. 34 din 11 iunie 2010
nu produce nici un efect, fiind atacată în justiție de către Prefectul
Județului Argeș, fiind suspendată de drept.
Înalta Curte, în
temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. va analiza cu prioritate excepția
lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, invocată de
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.
Potrivit
dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001, primarul este acela care
reprezintă interesele unității administrativ teritoriale, iar în justiție
unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau
de președintele consiliului județean.
În speța de față,
titularul acțiunii introductive, precum și al cererii de recurs este Consiliul
Local al Municipiului Berevoești entitate distinctă de primar, prima având
atribuții deliberative, iar primarul fiind autoritate executivă, având și
reglementări diferite în ceea ce privește reprezentarea lor.
Astfel, potrivit art.
79
3
din O.G. nr. 35/2002 privind aprobarea Regulamentului cadru de
organizare și funcționare a Consiliilor locale, „Apărarea intereselor consiliului
local în fața instanțelor de judecată se face de persoanele angajate, potrivit art.
79
1
dacă acestea au pregătirea profesională corespunzătoare, sau de
un apărător ales, în măsura în care asistența juridică nu poate fi asigurată
altfel.”
Prin urmare, Primarul
nu poate fi reprezentantul legal al Consiliului Local și nu poate acționa în
numele acestuia, inclusiv în fața instanțelor de judecată, decât în măsura în
care Consiliul Local hotărăște în acest sens.
Or, la dosarul
cauzei, în fața instanței de recurs, s-a depus de către Consiliul Local Berevoești,
Hotărârea nr. 10 din 20 iunie 2011 prin care s-a respins proiectul de hotărâre
al primarului privind susținerea recursului declarat împotriva Sentinței nr. 141/
F-CONT din 23 iunie 2010 și confirmarea mandatului său de a reprezenta
Consiliul. S-a depus, de asemenea și copie a Deciziei nr. 1194/ R-CONT din 11
mai 2011 a Curții de Apel Pitești, prin care s-a respins irevocabil acțiunea
Primarului de anulare a H.C.L. Berevoești nr. 34 din 11 iunie 2010.
În aceste condiții,
Primarul comunei Berevoești, persoană care a declarat și a semnat recursul în
numele Consiliul Local al comunei Berevoești nu a făcut dovada calității de
reprezentant legal al instituției menționate, neaducând nicio probă în
combaterea înscrisurilor depuse de intimații-pârâți și care demonstrează cu
prisosință că nu există un mandat legal pe care primarul să îl poată invoca în
susținerea recursului.
Față de această
situație, Înalta Curte constată incidența în speță a dispozițiilor art. 161 C.
proc. civ., potrivit cărora, când reprezentantul părții nu face dovada
calității sale și dacă această lipsă nu se îndeplinește în termenul stabilit de
instanță, se va anula cererea.
În concluzie, Înalta
Curte, în temeiul dispozițiilor art. 161 alin. (2) C. proc. civ., va anula
cererea de recurs pentru lipsa calității de reprezentant a persoanei care a
declarat și semnat recursul Consiliului Local al Comunei Berevoești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul
declarat de Consiliul Local al Comunei Berevoești prin Primar, împotriva
Sentinței nr. 141/ F-CONT din 23 iunie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 iulie 2011.