ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.05.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1583/2017

HOTĂRÂRE
02.05.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1583/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 30 august 2013, reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru granița România - Bulgaria în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Urmărire și Recuperare Creanțe Nereguli a formulat, în termen legal, în temeiul dispozițiilor art. 7 și 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, contestație împotriva Deciziei comisiei de soluționare a contestației nr. 52 din 04 martie 2013 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația nr. 1665 din 07 februarie 2013, solicitând admiterea contestației, anularea Deciziei comisiei de soluționare a contestației nr. 52 din 04 martie 2013, precum și anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. CA-4290 din 19 ianuarie 2013.

Prin Sentința nr. 3982 din 11 decembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru granița România - Bulgaria, ca nefondată.

Împotriva Sentinței nr. 3982 din 11 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru granița România - Bulgaria, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ., republicat, solicitând casarea hotărârii atacate iar, pe fond, admiterea acțiunii.

Reclamanta a arătat, în esență, că instanța de fond în mod eronat a apreciat că a fost efectuată o plată necuvenită pentru o perioadă de 35,5 zile de lucru consemnate în fișele de pontaj pentru activitățile de primire, evaluare și raportare a propunerilor aferente Programului Phare CBC 2006, activități care nu sunt prevăzute în termenii de referință ai contractului de servicii Phare RO 2005/017-553.01.04.01 încheiat cu autoritatea contractantă MDRAP în luna noiembrie 2007, plată în valoare de 6390 euro (35,5 zile x 180 euro/zi).

Pe parcursul derulării contractului de servicii BRCT Călărași a prestat serviciile în conformitate cu activitățile prevăzute în Anexa II - termeni de referință și în deplină concordanță cu cele menționate în Anexa III - Organizare și metodologie, urmărindu-se calendarul activităților conform planificării acestora.

Conform art. 3 din contractul de servicii, valoare acestuia este stabilită în euro în baza cuantumului maxim al onorariilor care urmează să fie acordate experților puși la dispoziție de contractant prestarea serviciilor, a cheltuielilor ocazionale, precum și a celor legate de verificarea cheltuielilor precizate la detalierea bugetului.

Activitatea prestată a fost prevăzută de la început în contractul de servicii și anexele aferente, chiar dacă nu a fost precizat în mod expres în Programul Phare CBC 2006. Toate activitățile derulate sunt în conformitate cu prevederile Anexei II Termeni de referință și Anexei III - Organizare și metodologie, prevederi aplicabile contractului în cauză. Cum sfera de acțiune a serviciilor din contract este cea prevăzută de termenii de referință, cheltuielile aferente desfășurării acestor activități sunt eligibile și au fost decontate integral pe parcursul derulării contractului de servicii.

În cauză s-a întocmit Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului la 24 octombrie 2014, după comunicarea cererii de recurs către intimat la 13 mai 2014 și după depunerea de către acesta a întâmpinării la 22 mai 2014.

Raportul realizat în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 ianuarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ. Atât recurentul, cât și intimatul nu au depus puncte de vedere asupra raportului comunicat.

Prin încheierea de ședință din data de 09 iunie 2015, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului, în ședință publică, pentru data de 03 noiembrie 2015.

La termenul din 03 noiembrie 2015, instanța, în lipsa părților a pus în discuție din oficiu necesitatea suspendării judecării cauzei până la pronunțarea unei hotărâri de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-260/2014 și C-261/2014.

Prin încheierea de ședință din 03 noiembrie 2015 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea celor două cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Prin referatul din data de 24 octombrie 2016 s-a constatat că cele două cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care au condus la suspendarea prezentei cauze au fost soluționate, considerente pentru care s-a dispus acordarea unui termen la data de 02 mai 2017 pentru reluarea judecății.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a depus întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu motivarea că au fost desfășurate activități care nu au fost prevăzute în termenii de referință, rezultând cheltuieli neeligibile decontate în cadrul proiectului în sumă de 6.390 euro.

Urmare a verificărilor efectuate de autoritatea de audit s-au constatat prestări de servicii de tip evaluare program Phare CBC 2006 în cadrul unor activități care nu sunt cuprinse în termenii de referință, defalcate pe zile de pontaj, în contul unor experți cheie.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Criticile reclamantului pot fi subsumate dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.

În speță, la data de 30 noiembrie 2007 s-a semnat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (în prezent MRDT) în calitate de autoritate contractantă și Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași (BRCT), un contract ce cuprinde mai multe anexe, în cadrul Anexei I fiind cuprinși Termenii de referință. Obiectul contractului constă în a oferi sprijin administrativ pentru pregătirea, monitorizarea și evaluarea cu succes a schemei de granturi 2005, creșterea conștientizării și informării potențialilor aplicanți despre Programul Phare 2006 și asistarea acestora în pregătirea proiectelor, precum și închiderea schemei de granturi FCPM RO-BG 2004.

Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în derularea contractului de servicii RO 2005/017-535.01.01, încheiat de MRDAP cu reclamantul BRCT Călărași.

Cu privire la existența abaterilor menționate de pârât în cererea de recurs

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește "neregula" ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Or, în speță în mod corect a statuat instanța de fond că au existat încălcări ale contractului de servicii RO 2005/017-535.01.01, încheiat de MRDAP cu reclamantul BRCT Călărași, deoarece au fost solicitate spre decontare servicii care nu corespund termenilor de referință ce stabilesc obiectul contractului.

Înalta Curte reține că prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. CA-4290 din 19 ianuarie 2013 emis de MRDAP s-a constatat că beneficiarul contractului a efectuat cheltuieli neeligibile prin plata unor activități care nu se regăsesc în anexele contractului de servicii - Condiții generale și termeni de referință.

Astfel, din documentele depuse la dosarul instanței de fond rezultă că au fost efectuate plăți pentru un număr de trei experți pentru evaluarea proiectelor depuse pentru Programul Phare CBC 2006, deși acestea nu erau cuprinse în obiectul contractului.

Aceste aspecte nu sunt contestate de reclamant care a arătat în cuprinsul adresei din 18 iunie 2012 că singurul program în cadrul căruia se mai puteau face depuneri de proiecte la momentul semnării contractului era Phare CBC RO-BG 2006. S-a arătat că această activitate a fost prevăzută de la început în contractul de finanțare, chiar dacă acest lucru nu s-a precizat expres.

Așa fiind, Înalta Curte urmează să înlăture apărarea reclamantului că a respectat contractul încheiat cu MRDAP, deoarece beneficiarul a extins serviciile prestate, admițând fără echivoc că au fost decontate sume pentru activități care nu erau precizate în termenii de referință.

În consecință, au fost încălcate dispozițiile art. 9 din contractul de servicii RO 2005/017-535.01.01, precum și Anexa I - Condiții generale pentru contractele de servicii finanțate din Bugetul General al Comunității Europene și Anexa II - Termenii de referință, aceste încălcări subsumându-se art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

ii) Cu privire la existența unui prejudiciu

Având în vedere că plățile pentru activitățile ce au depășit obiectul contractului au fost considerate cheltuieli neeligibile, fiind decontate din fonduri europene, este neîndoielnic că acestea constituie un prejudiciu în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Ca argument de text pot fi invocate și dispozițiile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora: "(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli".

În acest context, aplicarea unor corecții financiare este obligatorie în temeiul art. 52 din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit căruia: "(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritățile de certificare au obligația aplicării corecțiilor financiare, pe baza titlurilor de creanță emise de autoritățile competente prevăzute la art. 20."

De asemenea, corecțiile financiare vor fi aplicate potrivit dispozițiilor art. 98 alin. (1) și (2) din Regulamentul CE 1083/2006, conform cărora: "(1) Este în primul rând responsabilitatea statelor membre să caute neregularitățile, să ia măsuri atunci când se constată o schimbare importantă care afectează natura sau condițiile de aplicare sau de control al operațiunilor sau al programelor operaționale și să procedeze la corecțiile financiare necesare. (2) Statele membre procedează la corecțiile financiare necesare pentru neregularitățile individuale sau sistemice constatate în operațiunile sau în programele operaționale. Corecțiile la care procedează statele membre constau în anularea totală sau parțială a participării publice pentru programul operațional. Statele membre țin seama de natura și de gravitatea neregularităților și a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri." iii) Temeiul legal al soluției pronunțate de Înalta Curte

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de reclamant.

Respinge recursul declarat de reclamantul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru Granița România - Bulgaria împotriva sentinței civile nr. 3982 din 11 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 mai 2017.

Procesat de GGC - CT

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-12-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4841/2014
din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, respingerea ca nefondat a recursului declarat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași pentru granița România – Bulgaria
ÎCCJ 2015-10-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3000/2015
ce privește administrarea fondurilor europene, cu atât mai mult cu cât recurenta-reclamantă nu a contestat existența neregulilor care au condus la întocmirea titlului de creanță și nu a adus nici un argument pertinent de nelegalitate a proc
ÎCCJ 2016-05-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1591/2016
reținut că, singura dovadă a înregistrării contestației este înscrisul depus la dosar fond, ce atestă depunerea acesteia la registratura pârâtei, în data de 15 octombrie 2013. Or, prin depunerea contestației la data de 15 octombrie 2013 împ
ÎCCJ 2015-01-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 350/2015
Decizia nr. 350/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei; 1.1. Cererea de chemare în judecată; Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucureș
ÎCCJ 2016-05-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1596/2016
anterioară, din 2013, și prin urmare, inexistența unui prejudiciu adus instituției ori bugetului de stat. Decizia din 2013 a fost contestată în procedura administrativă, iar prin Încheierea din 11 martie 2013 a fost respinsă contestația adm
Sursă