ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 351/2018

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de petentul A.. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul A. la 300 lei cheltuieli judiciare către stat. A fost obligat petentul A. să plătească intimatului B. onorariu avocat parțial în cuantum de 50 lei.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a constatat că în cererea formulată petentul A. a solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul Deciziei penale nr. 1.196/A din 11 noiembrie 2016 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015. Apreciază că s-a strecurat o greșeală materială de calcul privind obligarea petiționarului la plata sumei de 60.000 de euro, cu titlu de daune morale, cu toate că anterior pronunțării deciziei achitase echivalentul a aproximativ 1.000 de euro.

Curtea a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se considera că cele menționate în dispozitivul deciziei penale ar constitui o eroare materială. La stabilirea acestei sume cu titlu de despăgubiri instanța a avut în vedere probele administrate, situația de fapt și principiul unei juste reparații materiale, în raport cu suferințele psihice și fizice ale părții civile. În situația în care inculpatul a achitat o parte din această sumă, urmează ca pe calea procedurii de executare a hotărârii judecătorești să se țină cont de acest fapt și să se aibă în vedere numai diferența pe care inculpatul a trebuit să o achite.

Împotriva acestei încheieri petentul A. a declarat contestație.

La data de 07 martie 2018, pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrat Dosarul nr. x/90/2015 având ca obiect contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015.

În notele scrise depuse la dosar, contestatorul a apreciat că este admisibilă contestația formulată împotriva încheierii din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, criticând cuantumul daunelor morale la care a fost condamnat, existând neconcordanțe între considerentele deciziei și dispozitivul acesteia. Astfel a arătat că, deși s-a reținut achitarea unei sume de bani nu s-a diminuat și cuantumul total al despăgubirilor.

Examinând contestația formulată în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile invocate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că prin Decizia penală nr. 1.196/A din 11 noiembrie 2016 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015 s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpatul A., împotriva Sentinței penale nr. 195 din 15 martie 2016 și încheierii din 14 aprilie 2016 pronunțate de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/90/2015.

S-a desființat, în parte, sentința și în parte, încheierea din 14 aprilie 2016.

A fost înlăturat din dispozitivul încheierii sus menționată paragraful 3 "În baza art. 279 C. proc. pen., înlătură alte două omisiuni din minuta Sentinței penale nr. 195 din 15 martie 2016 și dispune ca la încadrarea juridică a faptei de tentativă la omor, să apară și referirea la dispozițiile art. 5 C. pen. și, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice SNDGJ".

A fost înlăturat din dispozitivul sentinței apelate paragraful 6: "În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare".

Rejudecând, s-au aplicat dispozițiile art. 5 C. pen. privind infracțiunea prevăzută de art. 224 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 188 C. pen.

S-a confiscat bâta de lemn tip baseball, folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, sau contravaloarea acesteia.

S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008.

S-a menținut, în rest, sentința.

În dispozitivul hotărârii s-a menționat faptul că aceasta este definitivă.

Împotriva acestei decizii penale petentul, recurgând la instituția prevăzută de art. 278 C. proc. pen., a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale, apreciind că s-a strecurat o greșeală materială de calcul privind obligarea petiționarului la plata sumei de 60.000 de euro, cu titlu de daune morale, cu toate că anterior pronunțării deciziei achitase echivalentul a aproximativ 1.000 de euro. Cererea petentului a fost respinsă de instanța de apel, ca inadmisibilă, prin încheierea din 30 ianuarie 2018, apreciindu-se că motivele invocate nu se încadrează în prevederile legale referitoare la instituția erorilor materiale. În dispozitivul încheierii s-a menționat faptul că aceasta este definitivă.

Potrivit art. 278 C. proc. pen., erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de (...) instanța care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.

Actul prin care se îndreaptă o eroare materială are o existență juridică numai în raport cu actul îndreptat, astfel că încheierea dispusă de instanța de judecată va putea fi îndreptată cu aceeași cale de atac ca actul îndreptat. Prin urmare, contestația petentului împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale este inadmisibilă, având în vedere că a fost pronunțată de instanța de apel, în ultimul grad de jurisdicție.

Având în vedere dispozițiile art. 129 din Constituție care prevăd că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii, precum și dispozițiile art. 21 din legea fundamentală privind liberul acces la justiție, se constată că în C. proc. pen. sunt reglementate hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva încheierii din 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/90/2015.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 aprilie 2018.

Procesat de GGC - ED