ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1488/2017

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2013, reclamanta SC A. SRL a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș să dispună desființarea Deciziei nr. x din 07 februarie 2013, emisă de aceasta în soluționarea contestației pe care reclamanta a formulat-o împotriva raportului de inspecție fiscală nr. x din 26 mai 2010 și a Deciziei de impunere nr. x din 26.05.2010, în subsidiar solicitând desființarea celor două acte - RIF nr. x din 26 mai 2010 și a deciziei de impunere din aceeași dată, cu consecința diminuării debitului datorat la nivelul sumei de 180.686 RON.

Prin Sentința nr. 5.194 din 17 noiembrie 2014 a Tribunalului Maramureș, s-a respins acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de către reclamanta SC A. SRL

Ca urmare a recursului declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva sentinței mai sus arătate, prin Decizia civilă nr. 3.567 din 22 aprilie 2015, pronunțat de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis recursul, s-a casat în întregime sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2013*, fiind pronunțată Sentința nr. 4.377 din 11 noiembrie 2015, prin care a fost admisă în parte acțiunea formulată de către SC A. SRL, în sensul anulării în parte a Deciziei nr. x din 07 februarie 2013, a Deciziei de Impunere nr. x din 26.05.2010 și a Raportului de Inspecție Fiscală nr. x/26 mai 2010, emise de pârâtă cu privire la următoarele sume, exonerând reclamanta de la plata acestora: - impozit pe profit suplimentar, în sumă de 162.100 RON; - majorări aferente impozitului pe profit de 71.018 RON, - TVA suplimentar în sumă de 191.379 RON;

- majorări aferente TVA în sumă de 91.717 RON.

Prin aceeași sentință s-a dispus anularea măsurii reverificării dispuse prin Decizia nr. x din 07 februarie 2013, fiind menținute celelalte dispoziții din Decizia nr. x din 07 februarie 2013, Decizia de Impunere nr. x din 26.05.2010 și Raportul de Inspecție Fiscală nr. x/26 mai 2010 cu privire la următoarele sume: - impozit pe profit suplimentar, în sumă de 248 RON; - majorări aferente impozitului pe profit de 174 RON; - TVA suplimentar în sumă 128.582 RON (compusă din: 118.240 RON aferentă scăderii din gestiune a stocurilor deteriorate + 10.342 RON aferentă facturilor emise de SC B. SRL = 128.582 RON);

- majorări aferente TVA 67.278 RON (compusă din: 62.024 RON aferentă TVA scăderii din gestiune a stocurilor deteriorate + 5.254 RON aferente TVA din facturile emise de SC B. SRL = 62.024 RON).

De asemenea, a fost obligată pârâta la plata sumei de 3.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale (taxa de timbru și onorariul expertului) către reclamantă, onorariul de avocat urmând a fi solicit de reclamantă pe cale separată.

Prin Decizia nr. 966 din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș împotriva Sentinței civile nr. 4.377 din 11.11.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Maramureș, pe care a casat-o în tot, în sensul că a respins acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta SC A. SRL Baia Mare, respingând și recursul declarat de reclamantă în contra aceleași sentințe.

Împotriva deciziei arătate mai sus a formulat cerere de revizuire SC A. SRL, întemeiată în drept pe art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 8 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, înregistrată în dosarul nr. x/2016.

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a disjuns capătul de cerere întemeiat pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sens în care s-a format dosarul nr. x/2016 și în care, prin Decizia civilă nr. 1.930 din 19 octombrie 2016, s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin cererea de revizuire formulată în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta SC A. SRL Baia-Mare solicită admiterea acestei cereri și schimbarea Deciziei nr. 966/2016, susținând că în opinia sa, această decizie încalcă puterea de lucru judecat a considerentelor Deciziei civile nr. 3.567/2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2013, în ceea ce privește obiectul acțiunii în contencios și stabilirea limitelor investirii organului de soluționare a contestației, potrivit art. 205 C. proc. fisc.

La termenul de judecată din 19.10.2016, în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj, fiind solicitate lămuriri apărătorul revizuentei, aceasta a arătat că a formulat cererea de revizuire cu privire la Decizia nr. 966/2016 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2013 în al doilea ciclu procesual, fiind invocat motivul de revizuire, întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv când există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

A susținut că există contrarietate între Decizia nr. 3.567/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în recurs prin care s-a casat sentința Tribunalului Maramureș din dosarul nr. x/2013 și s-a trimis cauza spre rejudecare, revizuenta invocând contrarietatea de hotărâri raportat la considerentele reținute în cuprinsul primei decizii, sens în care a apreciat că Decizia nr. 966/2016 se impune a fi revizuită pentru că încalcă puterea de lucru judecat a primei hotărâri.

De asemenea, a arătat că în speță, contrarietatea invocată nu se referă la limitele casării, ci la obiectul acțiunii în contencios, care a fost analizat de instanța de recurs prin decizie, reținându-se în considerente că au fost contestate în tot obligațiile fiscale stabilite prin decizia de impunere.

Intimata-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a formulat întâmpinare față de cererea de revizuire, solicitând respingerea cererii de revizuire și menținerea deciziei atacate.

Intimata susține că cererea de revizuire este netemeinică și nelegală și că, deși revizuenta invocă faptul că prin decizia a cărei revizuire o solicită s-a încălcat puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 3.567/2015, aceasta nu a precizat în concret care este lucrul judecat a cărui autoritate a fost încălcată și nici care sunt dispozițiile potrivnice din aceste hotărâri.

De asemenea, arată că în fapt, potrivit art. 430 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul hotărârii, iar când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.

Intimata precizează că instanța fondului - Tribunalul Maramureș - urmare a pronunțării Deciziei nr. 3.567/2015, a procedat la rejudecarea cauzei, respectând dispozițiile acestei decizii de casare, sens în care a pronunțat Sentința nr. 4.377 din 11 noiembrie 2015 în dosarul nr. x/2013, sentință supusă recursului.

Astfel, consideră că revizuenta nu și-a probat susținerile cu privire la autoritatea de lucru judecat, motivele invocate de aceasta neputând proba existența unei încălcări a autorității de lucru judecat, în sensul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte, sesizată cu cererea de față, analizând cauza, prin prisma cazului de revizuire invocat, prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, urmează a respinge cererea de revizuire pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, invocate de revizuenți, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea autorității de lucru judecat, când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Revizuirea nu poate fi însă admisă atunci când din hotărârile a căror contrarietate se invocă nu rezultă tripla identitate menționată.

De asemenea, admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de neinvocarea excepției autorității de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau de omisiunea instanței de a se pronunța asupra ei, în cazul în care excepția a fost invocată.

Astfel cum rezultă din cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pe care se întemeiază cererea de revizuire de față, reiese că fundamentul acestui motiv îl reprezintă instituția autorității de lucru judecat, permițând revizuirea unei hotărâri în cazul în care se ajunge la situația ca aceeași cauză să fie soluționată de două ori, prin hotărâri potrivnice definitive.

Înalta Curte constată că în speță, se invocă existența a două hotărâri potrivnice, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, respectiv Decizia nr. 3.567 din 22 aprilie 2015 pronunțată în primul ciclu procesual în dosarul nr. x/2013, prin care a fost casată Sentința Tribunalului Maramureș nr. 5.194 din 17 noiembrie 2014, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe și Decizia nr. 966 din 30 iunie 2016, prin care în al doilea ciclu procesual, s-a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice Cluj-Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș împotriva Sentinței civile nr. 4.377 din 11.11.2015 pronunțată în rejudecare, în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Maramureș, pe care a casat-o în tot, în sensul că a respins acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta SC A. SRL Baia Mare, respingând și recursul declarat de reclamantă în contra aceleași sentințe.

Însă, pentru existența unor hotărâri contradictorii trebuie îndeplinite toate condițiile impuse de textul de lege - art. 509 pct. 8 C. proc. civ.: cele două hotărâri să fie pronunțate în aceeași cauză; să existe identitate de părți, obiect și cauză; conțin dispozitive ce nu pot fi aduse la îndeplinire simultan.

De asemenea, trebuie precizat faptul că autoritatea de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească irevocabilă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară dată în alt proces.

Ori, rațiunea reglementării revizuirii se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În asemenea situații, executarea hotărârilor ar fi imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

În speță se constată că cele două hotărâri invocate de către revizuentă nu sunt potrivnice, de vreme ce prima dintre acestea vizează soluționarea recursului declarat de către revizuentă în primul ciclu procesual, când s-a dispus casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei de către prima instanță învestită, iar cea de-a doua hotărâre, respectiv Decizia nr. 966 din 30 iunie 2016, vizează soluția adoptată de către instanța de recurs în al doilea ciclu procesual, cu privire la recursurile declarate de către ambele părți.

Având în vedere aceste aspecte, susținerea revizuentei, cum ca hotărârea din urmă încalcă puterea de lucru judecat a primei hotărâri, nu este de natura a impune concluzia admisibilității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., câtă vreme nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat în raport de decizia prin care instanța de recurs casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare, deoarece casarea reprezintă tocmai anularea hotărârii primei instanțe, urmând a se proceda la o nouă judecată.

Examinând Decizia civilă nr. 3.567 din 22 aprilie 2015 se constată că prin aceasta, instanța de recurs a reținut faptul că atât prin decizia de soluționare a contestației, cât și prin sentința recurată în primul ciclu procesual nu au fost analizate toate aspectele invocate de către revizuenta-reclamantă, astfel că nu se poate vorbi de o cercetare pe fond și nici de o motivare în sensul normelor legale, aceste elemente stând la baza trimiterii cauzei spre o nouă judecare, fără ca prin raportare la această soluție să se încalce autoritatea de lucru judecat prin pronunțarea unei hotărâri ulterioare, pe fondul cauzei.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 508 alin. (1) pct. 8 cu referire la art. 513 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de SC "A." SRL împotriva Deciziei nr. 966 din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Cu recurs la completul de 5 judecători, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2017.

Procesat de GGC - ED