ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2017

Decizia nr. 1793/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 4 iunie 2015 sub nr. x/2/2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești:

- anularea adreselor nr. Y221 din 28 noiembrie 22014 emisă de pârâta Casa O.P.S.N.A.J., adresa nr. CRN16 din 07 octombrie 2014 și adresa fără număr comunicată la data de 12 martie 2015 ambele ale pârâtei C.N.A.S.;

- obligarea pârâtelor la emiterea unor noi acte administrative prin care să se dispună rambursarea integrală a sumei de 236.326,08 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate reclamantei pe teritoriul Germaniei în perioada 20.10.2010-25.07.2011.

- cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 26 octombrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei privind acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, până la soluționarea definitivă a dosarului cu nr. x/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, în cele două dosare, reclamanta urmărește aceeași finalitate juridică, însă pe temeiuri juridice diferite, respectiv obligarea pârâților la plata sumei de bani ce reprezintă contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere, iar admiterea cererii de chemare în judecată, ce face obiectul Dosarul nr. x/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a, ar determina, de plano, respingerea cererii care face obiectul prezentului dosar ca rămasă fără obiect sau ca lipsită de interes.

II. Motivele de casare invocate

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta A., care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

În motivarea recursului, a susținut că, în realitate, instanța de fond nu a precizat cum anume dezlegarea cauzei ar depinde de existența dreptului care face obiectul Dosarului nr. x/3/2013. Mai mult, referirile la soarta cererii în funcție de soluția ce se poate pronunța în Dosarul nr. x/3/2013 nu sunt de natură a justifica suspendarea.

Totodată, menționează că obiectul Dosarului nr. x/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a, este o acțiune în pretenții, întemeiată pe dispozițiile Ordinului nr. 50/2014, iar Dosarul nr. x/2/2015 este întemeiat pe dispozițiile Ordinului nr. 729/2009 și ale Legii nr. 95/2006, în considerarea calității reclamatei de asigurat.

Precizează că dreptul său împotriva Casei O.P.S.N.A.J., decurgând din calitatea de asigurat nu depinde deloc de vreo eventuală posibilitate de a se îndrepta împotriva altor persoane, în baza altor temeiuri, pentru a recupera cheltuieli medicale efectuate în interiorul Europei.

III. Derularea procedurii judiciare în fața instanței de recurs și analiza motivelor de casare

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 iunie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 7 februarie 2017, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 16 mai 2017.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., „instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”.

Textul reglementează unul dintre cazurile suspendării facultative și se referă la chestiuni prealabile, care pot avea o influență asupra dreptului dedus în justiție.

În cauza de față, reclamanta a solicitat, printre altele, obligarea pârâtelor la emiterea unor acte administrative prin care să se dispună rambursarea integrală a sumei de 236.326,08 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate reclamantei pe teritoriul Germaniei în perioada 20.10.2010-25.07.2011.

În Dosarul nr. x/3/2013 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a, prin cererea de chemare în judecată precizată reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și Casa Națională de Asigurări de Sănătate la plata sumei de 236.326,08 euro reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate reclamantei pe teritoriul altui stat membru.

Înalta Curte constată că ambele cerințe impuse de dispozițiile sus-menționate sunt îndeplinite în speță, iar instanța de fond a reținut, în mod corect, că soluția definitivă asupra acțiunii reclamantei depinde de soluția pe care secția civilă a Curții de Apel București o va pronunța în Dosarul nr. x/3/2013, ce are ca obiect pretenții.

Adoptarea măsurii suspendării judecării cauzei depinde de aprecierea instanței, care este datoare să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze, ci și oportunitatea suspendării judecății, în prezentul dosar fiind justificată de necesitatea asigurării unei judecăți temeinice, evitarea pronunțării a două hotărâri, ce ar deveni titluri executorii, cu aceeași finalitate, respectiv rambursarea sumei de 236.326,08 euro.

Prin urmare, atât timp cât în cadrul Dosarului nr. x/3/2013 au fost invocate și se vor tranșa aspecte privind restituirea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale, care pot avea implicații și asupra prezentului dosar, soluția primei instanței de suspendare a judecății este justificată.

Pentru considerentele expuse, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate și a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 26 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2017.