ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1348/2018

Prin decizia nr. 153 din 23 ianuarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat nul recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 543 din data de 12 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

În motivare, instanța a reținut că nu este posibilă o încadrare a susținerilor din cererea de recurs în cazurile limitative prevăzute de art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, și că nu au fost identificate motive de ordine publică în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestație în anulare.

În motivare, a arătat că Primăria complotează cu secretarul acestei instituții, intimatul B. și că nu restituie suprafețele de teren celor îndreptățiți.

A susținut că judecata cauzei s-a făcut în data de 23 ianuarie 2018, când părțile au lipsit, iar instanța nu a ținut cont de actele depuse de contestatoare la dosar.

A arătat și că, în aceeași zi, la revenirea la domiciliu a găsit geamurile sparte și a chemat Poliția, situație față de care a solicitat punerea în posesie pe vechiul amplasament.

Analizând excepția inadmisibilității contestației în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Căile de atac și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).

Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Contestația în anulare specială, reglementată de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., poate fi promovată în situația în care se atacă o hotărâre pronunțată în recurs, respectiv când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Prin urmare, pe calea contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății.

În speță, prin motivele contestației în anulare, A. a susținut că instanța de judecată ar fi rămas în pronunțare, deși părțile au lipsit, că nu s-a ținut cont de probele depuse la dosar și a învederat chestiuni de fapt ce au fost ignorate de instanțele de judecată.

Înalta Curte constată că aceste susțineri nu pot fi circumscrise textelor de lege care reglementează cazurile contestației în anulare, mai sus citate, contestatoarea criticând, în realitate, administrarea și interpretarea probelor, precum și soluția instanței de recurs.

Prin urmare, nefiind întrunite condițiile art. 318 C. proc. civ., contestația în anulare urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 153 din 23 ianuarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2018.