Decizia nr. 250/2019 — ÎCCJ — cale de atac împotriva sentinței nr. 13/2018 a Tribunalului Teleorman

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin Sentința nr. 13 din 5 martie 2018, Tribunalul Teleorman, secția civilă a hotărât următoarele: (i) admite acțiunea formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în contradictoriu cu intimații A. și B.; (ii) încuviințează deschiderea procedurii adopției interne pentru minorii C., D., E., F., G.; (iii) dispune suspendarea drepturilor și obligațiilor părintești ale intimaților B. și A. și exercitarea acestora de către președintele Consiliului Județean Teleorman, la data rămânerii definitive a hotărârii.

Hotărârea pronunțată în apel Prin Decizia nr. 738/A din 13 iulie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâții A. și B. împotriva sentinței menționate la pct. 1.

Hotărârea pronunțată în contestația în anulare împotriva hotărârii date în apel Prin Decizia nr. 1255/A din 16 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva deciziei pronunțate în apel, menționată la pct. 2.

Hotărârea pronunțată în apelul împotriva hotărârii menționate la pct. 3 Împotriva deciziei menționate la pct. 3, B. a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub nr. x/2018. Prin Decizia nr. 490 din 6 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul B. împotriva Deciziei nr. 1255/A din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pentru considerentele arătate în continuare. Din analiza coroborată a dispozițiilor ar. 97 alin. (1) C. proc. civ. și art. 21 și art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, rezultă că Înaltei Curți nu i-au fost atribuite competențe în a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului. Chiar dacă ar fi fost intitulată "recurs" calea de atac exercitată, dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Astfel, rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri. În speță, Decizia nr. 1255/A din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București este dată în soluționarea unei contestații în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri pronunțate în soluționarea unui litigiu având ca obiect deschiderea procedurii adopției. Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată". Obiectul pe fond al cauzei îl constituie deschiderea procedurii adopției, instituție juridică ce își are sediul în dispozițiile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției. Art. 84 alin. (3) din această lege prevede că "Cererile prevăzute de prezenta lege, precum și cele privind încetarea adopției sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanța competentă se judecă de Tribunalul București", iar art. 88 alin. (1) prevede că "Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege sunt supuse numai apelului în termen de 10 zile, cu excepția hotărârilor judecătorești prin care se soluționează cererea de deschidere a procedurii adopției, unde termenul de apel este de 30 de zile". În aplicarea acestor dispoziții legale, litigiul a fost soluționat în fond de Tribunalul Teleorman, iar în apel de Curtea de Apel București, hotărârea pronunțată de această ultimă instanță fiind definitivă conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. Astfel, întrucât hotărârea supusă contestației în anulare (Decizia nr. 738/A din 13 iulie 2018 a Curții de Apel București, pronunțată în apel, în cauza având ca obiect deschidere procedură adopție) nu are deschisă calea recursului, nici hotărârea dată în contestația în anulare (Decizia nr. 1255/A din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, recurată în prezenta cauză) nu beneficiază de această cale extraordinară de atac, situație față de care prezenta cale de atac, chiar dacă ar fi fost intitulată "recurs", ar fi fost tot inadmisibilă.

Recursul declarat în cauză Împotriva hotărârii menționate la pct. 4, a declarat recurs B., care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători. Recursul, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost urmată procedura de pregătire și filtrare a recursului reglementată de art. 493 C. proc. civ., în vigoare la data începerii litigiului de fond (12 februarie 2018). II. Procedura de filtrare Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți. Raportul a fost comunicat părților, conform dovezilor de comunicare atașate la dosarul cauzei. Recurentul a formulat punct de vedere asupra raportului, în cuprinsul căruia expune aspecte referitoare la fondul litigiului dedus judecății solicitând admiterea recursului. III. Considerentele Înaltei Curți Înainte de a proceda la verificarea îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru argumentele arătate în continuare. În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora. Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, rezultă că prezentul recurs este exercitat împotriva unei hotărâri pronunțate de secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, prin care a fost soluționată contestația în anulare exercitată împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București în soluționarea apelului declarat împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de Tribunalul Teleorman cu privire la o acțiune supusă dispozițiilor art. 84 alin. (3) și art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției. Conform dispozițiilor citate, hotărârea pronunțată de tribunal este supusă numai apelului, astfel că hotărârea pronunțată în apel este definitivă, conform art. 634 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "Sunt hotărâri definitive: [...]hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs". Astfel fiind, hotărârea dată în contestația în anulare exercitată împotriva unei asemenea hotărâri pronunțate în apel, nu este supusă nici apelului și nici recursului, este definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Pe cale de consecință, prezentul recurs, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, este inadmisibil conform dispozițiilor menționate anterior incidente în cronologia căilor de atac exercitate în cauză. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.