ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2020

ÎCCJ, Decizia nr. 12/2020

HOTĂRÂRE
03.02.2020
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 12/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra contestației în anulare de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 291 alin. (2) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 303.118 RON și echivalentul în RON, la cursul BNR de la data punerii în executare, a sumei de 30.000 euro, prin obligarea acestuia la plata către stat a acestor sume.

A menținut măsura sechestrului asigurător, dispusă prin Ordonanța nr. 961/P/2015 din 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției - până la concurența sumei de 435.823 RON.

Conform art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 18.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 15.000 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală, iar 3000 RON în faza de cercetare judecătorească.

În baza art. 217 alin. (7) C. proc. pen., a dispus plata din cauțiunea în valoare de 150.000 RON, instituită prin Ordonanța nr. 961/P/2015 din 04.05.2016, cu raportare la Ordonanța de luare a măsurii controlului judiciar pe cauțiune nr. 961/P/2015 din 25.04.2016, depusă pe numele inculpatului A. la B. - Agenția Brașov, în contul curent nr. x, a cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 18.000 RON.

Conform art. 217 alin. (6) C. proc. pen., a restituit din cuantumul cauțiunii suma de 132.000 RON către inculpat.

A desființat, în parte, sentința atacată și, rejudecând:

A înlăturat dispoziția privind confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 euro.

A menținut măsura sechestrului asigurător, dispusă prin Ordonanța nr. 961/P/2015 din data de 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, numai până la concurența sumei de 303.118 RON.

A menținut restul dispozițiilor din sentința apelată care nu sunt contrare prezentei decizii.

A respins, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva aceleiași sentințe.

A desființat în totalitate decizia penală contestată și a anulat toate formele de executare dispuse în baza Sentinței penale nr. 305 din 26 mai 2017, pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menționată.

Totodată a fost fixat termen la 15 aprilie 2019, Sala Secțiilor Unite, pentru rejudecarea apelurilor declarate de inculpatul A. și de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva Sentinței penale nr. 305 din data de 26 mai 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că a fost reclamată încălcarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, în condițiile în care doar patru dintre cei 5 membri ai completului de apel au fost desemnați prin tragere la sorți, motivul invocat încadrându-se cazului de contestație privind compunerea completului de judecată ce este sancționată cu nulitatea absolută.

În motivarea cererii s-a arătat că, urmare a dispozițiilor Deciziei penale nr. 35 din 25 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, a înaintat adrese către toate instituțiile învestite cu executarea Sentinței penale nr. 305 din 26 mai 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

La data de 28 martie 2019, Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale Brașov a solicitat Tribunalului București, secția I penală, să comunice dacă suma de 150.000 RON, reprezentând cauțiune, instituită prin Ordonanța nr. 961/P/2015 din 04.05.2016, prin care a fost luată măsura controlului judiciar pe cauțiune, se returnează în contul deschis pe numele inculpatului A. la B. SA - Agenția Brașov, în care a fost constituită sau se restituie inculpatului. Urmare a corespondenței purtate ulterior, s-a constatat că numitul A. nu mai are cont deschis la instituția bancară la care a fost consemnată suma de 150.000 RON.

Ca atare, s-a solicitat clarificarea situației juridice a sumei de 150.000 RON reprezentând cauțiunea instituită prin Ordonanța nr. 961/P/20015 din 04.05.2016, cu raportare la Ordonanța de luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune nr. 961/P/20015 din 25.04.2016, depusă pe numele inculpatului A.

Prin Sentința penală nr. 1195 bis din data de 12 iulie 2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția I penală, în temeiul art. 47 alin. (1) C. proc. pen., a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului București iar, în baza art. 50 alin. (1), alin. (2) și art. 598 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin Încheierea nr. 416 pronunțată la data de 7 noiembrie 2019 în Dosarul nr. x/2019 Înalta Curte, secția penală, a scos cauza de pe rol și a trimis contestația la executare formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, împotriva Sentinței penale nr. 305 din data de 26 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, Dosar nr. x/2017 spre competentă soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători Penal 2/2018, învestit cu soluționarea Dosarului nr. x/2018

Cererea s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 29.11.2019, prin rezoluția președintelui completului de judecată Penal 2-2018 fiind stabilit termen la data de 13 ianuarie 2020 când, având în vedere imposibilitatea obiectivă de prezentare a apărătorului ales al inculpatului A., cauza a fost amânată pentru data de 3 februarie 2020.

La termenul fixat în cauză, 3 februarie 2020, reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales al inculpatului A. au formulat concluzii, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei decizii.

Constituind un mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii, prin contestația la executare nu se pot pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii penale definitive în baza căreia se face executarea, ci exclusiv nelegalitatea ce ar rezulta din punerea în executare a acesteia.

Ca urmare, nelămurirea cu privire la hotărârea ce se execută - caz de contestație la executare prevăzut de teza I a art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., ca și împiedicarea la executare - caz de contestație prevăzut de teza a II-a a art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., trebuie să vizeze limitele în care se execută hotărârea contestată.

În acest context, analizând contestația la executare ce face obiectul cauzei de față prin prisma considerațiilor teoretice anterior expuse, confirmate de doctrină și jurisprudență, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că cererea formulată este neîntemeiată.

Astfel, prin cererea formulată Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, a invocat, în fapt, imposibilitatea punerii în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate, ca urmare a nelămuririi ce poartă asupra situației juridice a sumei de 150.000 RON.

În contextul acestor susțineri, instanța supremă notează că aspectul invocat, respectiv contul în care ar trebui restituită suma de 150.000 RON, reprezentând cauțiune instituită prin Ordonanța nr. 961/P/2015 din 04.05.2016, în procesul de punere în executare a Deciziei penale nr. 35 din 25 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 Judecători nu poate face obiectul cenzurii în actuala procedură.

Ca urmare, în limitele specifice prezentului demers judiciar, astfel cum au fost conturate anterior, evaluând exclusiv măsura în care decizia contestată este neclară sub aspectul invocat de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, instanța supremă constată, prin decizia penală antemenționată a fost admisă contestația în anulare formulată de contestatorul A., a fost desființată în totalitate decizia penală contestată și au fost anulate toate formele de executare dispuse în baza Sentinței penale nr. 305 din 26 mai 2017 pronunțată de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin urmare, situația este clară și nu necesită o lămurire a deciziei contestate în sensul invocat.

Înalta Curte are în vedere și că, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II a C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face și când se ivește vreo împiedicare la executare.

Împiedicarea la executare trebuie să fie determinată de o cauză legală, în urma căreia nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea acesteia.

Analizând cererea de contestație la executare de față și în raport de aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că motivele relatate nu constituie o vreo împiedicare la executare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., ci un aspect administrativ ce vizează exclusiv procedura de executare a unei hotărâri judecătorești definitive.

Pentru considerentele expuse, apreciind că nu există nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, împotriva Deciziei penale nr. 35 din data de 25 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluționarea contestației la executare formulate de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales pentru apelant, în sumă de 80 RON va rămâne în sarcina statului.

Respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, împotriva Deciziei penale nr. 35 din data de 25 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluționarea contestației la executare formulate de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția I penală, rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales pentru apelant, în sumă de 80 RON rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-02-25
0,99
ÎCCJ, Decizia nr. 35/2019
Asupra contestației în anulare de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 305 din data de 26 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pe
ÎCCJ 2018-12-19
0,99
ÎCCJ, decizie (scj.ro #188608)
Asupra contestației în anulare de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 305 din data de 26 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Pe
ÎCCJ 2024-10-14
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 28/2024
Ședința publică din data de 14 octombrie 2024 Asupra contestației de față: În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 305 din data de 26 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de
ÎCCJ
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 85/2022
A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ I. Prin sentința penală nr. 305 din data de 26 mai 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și 7 lit. a)
ÎCCJ 2025-06-10
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 267/2025
Ședința publică din data de 10 iunie 2025 Deliberând asupra admisibilității cererii de revizuire de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 204/F pronunțată la data de 17 noiembrie 202
Sursă