ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 651/2021

Ședința publică din data de 25 martie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Moreni sub nr. x/2019 din 6 decembrie 2019, reclamanta A. S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitorul B. obligarea acestuia la plata sumei de 1.063,45 RON, compusă din 109,07 RON reprezentând contravaloare servicii de telecomunicații, 863,02 RON reprezentând despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, 91,36 RON reprezentând penalități de întârziere calculate conform prevederilor contractuale, precum și obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,5 %/zi de întârziere, calculate de la data cesiunii și până la data plății integrale a debitului. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 651 din 16 septembrie 2020, Judecătoria Moreni a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Moreni a reținut că în cauză sunt incidente art. 121 C. proc. civ. și că, astfel cum a rezultat din mențiunile cuprinse în cartea de identitate a petentului, menționate în practicaua hotărârii, pârâtul își are domiciliul în București, Strada x, nr. 20A, apartament 78.

Prin urmare, instanța a constatat că Judecătoria Moreni nu este competentă să judece prezenta cauză, având în vedere faptul că pârâtul-consumator nu își are domiciliul în circumscripția teritorială a acestei instanțe și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, instanță competentă teritorial, în circumscripția căreia pârâtul consumator își are domiciliul.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 4 București a pronunțat sentința civilă nr. 15411 din 19 noiembrie 2020, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivare, s-a reținut, în esență, că potrivit procesului-verbal din data de 30.10.2020, pârâtul a locuit până la data de 09.03.2020 în sat Gura Ocniței, județul Dâmbovița, iar din data de 09.03.2020 și-a schimbat domiciliul în București.

Având în vedere că, la data introducerii cererii de chemare în judecată (06.12.2019), pârâtul locuia în Gura Ocniței, județul Dâmbovița, reținând și dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 4 București a apreciat că Judecătoriei Moreni îi revine competența de soluționare a prezentei cereri.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 121 C. proc. civ. "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la domiciliul consumatorului".

Se reține că aceste dispoziții sunt aplicabile în toate situațiile în care obiectul cererii este în legătura cu raporturile juridice născute între consumator și profesionist fie dintr-un contract, fie dintr-un fapt licit ori ilicit.

Prin punctele 1 si 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată au fost definite noțiunile de operator economic si consumator.

Aceste prevederi legale sunt incidente în cauză, deoarece obiectul prezentului dosar îl constituie cererea de chemare în judecată, care are ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 832,89 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și neachitate, care își au izvorul în contractul de servicii de telefonie înregistrat sub nr. de cod abonat x, încheiat între C. S.A. și pârât.

Chestiunea de drept care a determinat însă ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu.

Noțiunea de domiciliu este definită de dispozițiile art. 87 din C. civ. potrivit căruia "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală". În același sens, al locuinței declarate ca locuință principală, a fost modificată și norma ce definește noțiunea de domiciliu din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (art. 27 alin. (1) - "Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința principală").

De asemenea, art. 91 din același cod prevede că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.".

Înalta Curte reține că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este astfel definit în vederea exercitării drepturilor și libertăților civile ale persoanei fizice.

În plan procesual civil însă, fiind vorba de o chestiune de fapt, dovada domiciliului se poate face, în principiu, prin orice mijloc de probă, pentru ca, într-adevăr, să se poată stabili în mod real localitatea unde persoana fizică își are locuința efectivă, care, uneori, poate fi și într-o altă localitate decât aceea cu care figurează în actul de identitate.

În speță, potrivit procesului-verbal din data de 30.10.2020, întocmit în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, conform art. 154 alin. (8) C. proc. civ., rezultă că pârâtul a locuit până la data de 09.03.2020 în sat Gura Ocniței, județul Dâmbovița, iar din data de 09.03.2020 și-a schimbat domiciliul în București, împrejurare confirmată personal și de pârât în fața Judecătoriei Moreni când, fiind interpelat de instanță sub acest aspect, a precizat că nu mai locuiește de la începutul anului în comuna Gura Ocniței

În aceste condiții, cum reclamantul domicilia, la data formulării acțiunii, 6 decembrie 2019, în sat Gura Ocniței, jud. Dâmbovița, iar nu în municipiul București, față de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora "instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul...", rezultă că instanța competentă să soluționeze cererea de față este Judecătoria Moreni.

Față de cele ce preced, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2021.