ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 22/2021

HOTĂRÂRE

19.01.2021

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 22/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 13.07.2020 pe rolul Judecatoriei Sector 4, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1267,76 RON și a penalităților contractuale de întârziere, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile C. civ. și ale C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 13124 din 07 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București și declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin acțiunea formulată la 10.07.2020, reclamanta a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului la plata sumei de 1267,76 RON și a penalităților contractuale, sume datorate conform contractului de furnizare servicii.

S-a mai reținut că, în drept, potrivit art. 1028 C. proc. civ., competența de a soluționa cererea aparține în primă instanță judecătoriei, competenta teritorială determinându-se potrivit dreptului comun. Ori, potrivit art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța de la domiciliul consumatorului.

În speță, instanța a reținut că pârâtul are calitate de consumator iar reclamanta pe cea de profesionist, raportat la contractul pe care și-a întemeiat pretențiile și văzând prevederile art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Din actele dosarului rezultă că pârâtul are domiciliul activ, din 18.02.1995, în orașul Mioveni, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, care, prin sentința civilă nr. 6698/2020, pronunțată la 7 decembrie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești, invocată de instanță, din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, a constatat ivit conflictul de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta a învestit Judecătoria Sectorului 4 cu o cerere de valoare redusă având ca obiect obligarea pârâtului la plata unei sume de bani, cerere întemeiată pe răspunderea contractuală și pe dispozițiile C. civ.. La rândul său, pârâtul a formulat apărări în legătură cu pretențiile solicitate, urmărind să obțină o exonerare sau o diminuare a obligației. Ambele părți și-au întemeiat cererile pe dispozițiile de drept comun în materia răspunderii contractuale, fără ca vreuna dintre acestea să invoce dispozițiile legale privitoare la protecția consumatorilor, pentru a putea fi incidente în cauză dispozițiile art. 121 C. proc. civ.

Prin urmare, instanța a apreciat că, în cauză, competența teritorială urmează a se stabili potrivit dreptului comun, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ.. Din verificările instanței inițial învestite, reiese că pârâtul are domiciliul în raza teritorială a Judecătoriei Pitești, dar acesta nu a invocat prin întâmpinare, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența Judecătoriei sectorului 4. Față de această împrejurare, s-a apreciat că, fiind o competență de ordine privată, instanța nu o putea invoca din oficiu, cu consecința stabilirii competenței în favoarea acesteia ca urmare a neinvocării excepției de necompetență teritorială de către pârât.

Înalta Curte, asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces, condiție îndeplinită în cauză.

Se reține că, prin acțiunea formulată la 10.07.2020, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii cererii cu valoare redusă, obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1267,76 RON și a penalităților contractuale, sume datorate conform contractului de furnizare servicii.

Din punct de vedere al competenței materiale, se constată că ambele instanțe au reținut corect incidența în cauză a dispozițiilor art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc competența de a soluționa cauza în primă instanță în favoarea judecătoriei, situația conflictuală fiind generată de aprecierea naturii raporturilor juridice dintre reclamantă și pârât și a incidenței competenței teritoriale exclusive.

Totodată, ambele instanțe au reținut domiciliul pârâtului ca fiind în orașul Mioveni, județul Argeș, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Se reține că dispozițiile art. 121 C. proc. civ. dispun în sensul că "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului".

Noul C. civ. nu definește în mod concret termenul de "profesionist", dar în alin. (2) al art. 3 se arată că "sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere", activitate ce este definită în art. 3 alin. (3) din același C. civ. "exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ". Totodată, Legea nr. 71/2011 clarifică noțiunea de "profesionist"arătând că această noțiune include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ..".

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 21/1992, "prevederile ordonanței se aplică la comercializarea (...) serviciilor destinate consumatorilor (...)".

Totodată, se reține că art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 definește consumatorul ca fiind "orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale"; iar operatorul economic este acea "persoană fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activității sale profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părți din acestea sau prestează servicii".

În contextul arătat, prin raportare la clauzele contractului pe care își întemeiază pretențiile, reclamanta face parte în mod evident din categoria profesioniștilor, iar pârâtul din cea a consumatorilor.

Dispozițiile art. 121 C. proc. civ. nu induc nicio referință cu privire la natura cererilor ce pot fi exercitate de un profesionist împotriva unui consumator, prin urmare, competența instanței de la domiciliul consumatorului este atrasă în toate acele situații în care cererile promovate de profesioniști sunt în legătură cu activitatea lor sau cu serviciile prestate în favoarea consumatorilor.

Potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., "competența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura", iar conform art. 130 alin. (2) din același cod, "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".

Față de dispozițiile legale mai sus arătate, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Pitești și, în considerarea prevederilor art. 135 din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.