ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.06.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1448/2021

HOTĂRÂRE
22.06.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1448/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 22 iunie 2021

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 noiembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Caransebeș, sub nr. x/2020, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul B., solicitând instanței să dispună modificarea în parte a măsurilor stabilite prin Convenția încheiată în procedura notarială a divorțului cu privire la minorul C. respectiv: exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă; modificarea programului de vizitare a copilului, astfel: 4 ore/zi o dată pe lună (prima sâmbătă din lună) la domiciliul pârâtului, la înțelegere cu mama reclamantă și în funcție de programul copilului.

2.1. Prin sentința civilă nr. 69 din data de 27 ianuarie 2021 Judecătoria Caransebeș a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Caransebeș a făcut aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în esență, reținând că din înscrisurile depuse la dosar și din referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de Autoritatea Tutelară Târgu Jiu, rezultă că domiciliul copilului și al mamei este în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj.

2.2. Prin sentința civilă nr. 3259 din data de 17 mai 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Târgu Jiu a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocate din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Astfel, Judecătoria Târgu Jiu, prin raportare la prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a constatat că aceste norme procedurale instituie o competență teritorială alternativă între instanța de tutelă de la domiciliul persoanei ocrotite și instanța de tutelă de la reședința persoanei ocrotite, astfel că, alegerea uneia dintre aceste instanțe revine reclamantei, raportat la prevederile art. 116 C. proc. civ.

În ceea ce privește domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, a reținut că, în speță, această persoană este minoră, având vârsta de 11 ani la momentul sesizării primei instanțe, astfel că devin incidente prevederile art. 92 alin. (1) C. civ., în raport cu care domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic.

Totodată, a constatat că locuința minorului C. a fost stabilită la locuința mamei sale, reclamanta din prezenta cauză, prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori, autentificată sub nr. x din data de 6 iulie 2020 de D. și E., respectiv la adresa din mun. Caransebeș, str. x, jud. Caraș-Severin.

Prin urmare, instanța a reținut că domiciliul minorului, persoana ocrotită din această cauză, este la domiciliul reclamantei, iar, la dosar există mijloace de probă din care rezultă că domiciliul real al acesteia este situat în Caransebeș, jud. Caraș-Severin, contrar mențiunilor din actul de identitate al reclamantei, potrivit cărora aceasta ar avea domiciliul în Târgu Jiu, jud. Gorj.

În ceea ce îl privește pe minor, a reținut că acesta este înscris la școală, în Caransebeș, în clasa a V-a, în anul școlar 2020/2021, la învățământul de zi, aspect ce reiese din cuprinsul adeverinței nr. x din data de 26 aprilie 2021, emisă de Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș, iar desfășurarea de către minor, în mod sporadic, a cursurilor în regim online, din cauza pandemiei de Covid-19, nu este de natură să impieteze asupra stabilirii domiciliului real al reclamantei.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Caransebeș și Judecătoria Târgu Jiu și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, ambele instanțe făcând aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, prezentul conflictul negativ de competență fiind generat de constatările diferite a celor două instanțe cu privire la domiciliul minorului.

În speță, prin demersul judiciar cu care a învestit instanța de judecată, reclamanta a solicitat modificarea în parte a măsurilor stabilite prin convenția încheiată în procedura notarială a divorțului, cu privire la minorul C., în sensul exercitării autorității părintești exclusiv de către mamă și modificării programului de vizitare a copilului.

Potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) C. civ., domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege, cum este și cazul minorului C., este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic.

Ca atare, din perspectiva locuinței copilului minor relevanță are, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie ale amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii părinți, fie ale celui la care i s-a stabilit locuința, prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

În cauză, prin convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori, autentificată prin încheierea nr. 736 din data de 6 iulie 2020 de D. și E., s-a stabilit locuința minorului C. la mama sa, reclamanta din prezenta cauză, respectiv la adresa: mun. Caransebeș, str. x, jud. Caraș-Severin.

În ceea ce locuința reclamantei, Înalta Curte constată că, din procesul-verbal întocmit la data de 15 aprilie 2021, aflat la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu, rezultă că, în perioada 17 decembrie 2019 - 16 decembrie 2020, reședința reclamantei era în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, aceeași reședință fiind, de altfel, menționată chiar în cuprinsul cererii de chemare în judecată .

În plus, în referatul de anchetă socială nr. x din data de 11 ianuarie 2021, întocmit de către Comisia de anchetă socială din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu - Compartimentul Autoritate Tutelară și Asistență Socială Specială, s-a menționat că reclamanta locuiește împreună cu fiul său cu chirie, în localitatea Caransebeș.

Împrejurarea că, potrivit declarației verbale a reclamantei, reținute în cuprinsul aceluiași referat, pe perioada pandemiei minorul locuiește în Târgu Jiu, împreună cu rudele și bunicii materni, nu este de natură a avea vreo influență în stabilirea locuinței acestuia, având în vedere că, pe de o parte, aceasta este o situație temporară, iar, pe de altă parte, că legiuitorul a stabilit că locuința minorului este la părintele la care locuiește în mod statornic, astfel cum s-a arătat anterior.

Prin urmare, raportat la aspectele ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar, anterior menționate, Înalta Curte constată că, la data formulării prezentei acțiuni - 4 noiembrie 2020 - locuința minorului C. era la reședința mamei sale, în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin.

Față de cele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș, în circumscripția căreia, la data formulării prezentei acțiuni, se afla reședința persoanei ocrotite.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 iunie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1780/2024
Ședința publică din data de 25 iunie 2024 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2023 la data de 01 apri
ÎCCJ 2021-02-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2021
Ședința publică din data de 3 februarie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la data de 06 iulie 2020, sub nr. x/2020, petentul A. a chema
ÎCCJ 2021-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1074/2021
Ședința publică din data de 18 mai 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găesti la data de 2 iulie 2020, sub nr x/2020 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând
ÎCCJ 2021-05-13
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1048/2021
Ședința publică din data de 13 mai 2021 Asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 12 iunie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A.
ÎCCJ 2024-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 126/2024
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la 19 septembrie 2022, sub nr. x/2022, reclaman
Sursă