ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2021

HOTĂRÂRE
03.02.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 3 februarie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la data de 06 iulie 2020, sub nr. x/2020, petentul A. a chemat în judecată pe pârâții B. și Autoritatea Tutelară Bălești, solicitând instanței să dispună încetarea calității de tutore a pârâtului B., în prezent curator al minorei C., prin efectul senținței civile nr. 7989 din 12 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2014, întrucât nu mai există motivele care au stat la baza numirii sale în calitate de curator, iar petentul nu mai lucrează în străinătate și poate să-i asigure minorei supravegherea și îngrijirea necesară.

Prin sentința civilă nr. 4071/2020 din 16 septembrie 2020, Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă a admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a se pronunța astfel, această instanță a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., arătând că cererea dedusă judecății are ca obiect "încetare curatelă", iar astfel de cereri sunt date în competența instanței de tutelă și familie, în speță, în competența judecătoriei.

În ce privește competența teritorială, a apreciat că este competentă judecătoria în a cărei circumscripție locuiește persoana ocrotită, fiind vorba despre o competență exclusivă, de la care nici părțile, și nici instanța, nu pot deroga.

Instanța a mai reținut că, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, din copiile actelor de identitate, din procesul-verbal din data de 16 septembrie 2020 prin care s-au efectuat verificări în baza de date a Direcției pentru evidența persoanelor, precum și din mențiunile reclamantului din cuprinsul cererii introductive, persoana ocrotită (C.) locuiește în municipiul Timișoara, str. x, jud. Timiș, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Timișoara.

Învestită prin declinare, prin încheierea civilă nr. 11678 din 04 noiembrie 2020, Judecătoria Timișoara, secția a II-a civilă a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petentul A., în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți pentru soluționarea acestuia.

În motivare, această instanță a reținut că cererea petentului de încetarea a calității intimatului B. de curator al minorei C. este o cerere privitoare la ocrotirea persoanei fizice, de natură necontencioasă, astfel că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 114 din C. proc. civ., care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 din C. proc. civ.

S-a mai reținut că atâta timp cât legea nu prevede o dispoziție specială privitoare la instanța de tutelă care să soluționeze o cerere de încetare a curatelei, se aplică regula generală reglementată prin art. 114 C. proc. civ.

Or, în speța dedusă judecății, instanța de tutelă competentă teritorial să soluționeze cererea petentului, este Judecătoria Târgu Jiu, având în vedere că dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. prevăd o competență teritorială alternativă, fie a instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită, fie a instanței în a cărei circumscripție teritorială își are reședința persoana ocrotită.

Cum domiciliul și reședința sunt două noțiuni diferite, iar, în speță, sunt incidente norme de competență teritorială alternativă, petentul, conform art. 536 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 116 C. proc. civ., este cel care are dreptul de a alege între două instanțe deopotrivă competente.

Din conținutul art. 107 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că momentul care interesează în stabilirea competenței teritoriale a instanței este data sesizării instanței.

Din copia cărții de identitate a minorei C., seria x nr. x, eliberată, la data de 05 octombrie 2017 de SPCLEP Tîrgu Jiu, cu valabilitate până la data de 04 octombrie 2021, aflată, în copie, la dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu, rezultă că la data de 06 iulie 2020, domiciliul minorei se afla în comuna Bălești, din județul Gorj, unde aceasta are, de altfel, domiciliul și în prezent, minorei fiindu-i stabilită reședința în Timișoara, abia la data de 09 iulie 2020, pentru un termen de 1 an, până la data de 08 iulie 2021.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ.:

"dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În speță, instanțele în conflict au apreciat în mod concordant că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" de către instanțele care și-au declinat reciproc competența de soluționarea a cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noțiunea de domiciliu sau de reședință a minorului, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 114 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., trebuie însă interpretată prin prisma rațiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competență teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

În speța de față, din conținutul actelor de identitate, depuse, în copie, aflate la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu nr. 8183/318/2020 și a procesului-verbal din 16 septembrie 2020, aflat la dosarul aceleiași instanțe, rezultă că minora C., locuia în fapt la data sesizării instanței, în Timișoara, Spl. Tudor Vladimirescu nr. 36, fiind fără relevanță că, potrivit evidențelor bazei de date a Direcției pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aflate la dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Târgu Jiu, minora C. nu avea stabilită oficial reședința la locuința reclamantului.

Având în vedere dispozițiile art. 114 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură, Înalta Curte constată că cererea reclamantului A. care are ca obiect încetarea calității de tutore a pârâtului B., în prezent curator al minorei C., este de competența instanței în raza căreia își are domiciliul sau reședința de fapt persoana ocrotită, iar nu instanța în circumscripția căreia acesta figurează în evidențele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date la data sesizării instanței.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimații Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Bălești, județul Gorj și B., având ca obiect "revocare curatelă", în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimații Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Bălești, județul Gorj și B., având ca obiect "revocare curatelă", în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 657/2021
Ședința publică din data de 25 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr.
ÎCCJ 2021-06-22
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1448/2021
Ședința publică din data de 22 iunie 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 noiembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Caransebeș, sub nr. x/2020, reclamanta A. a chemat în
ÎCCJ 2022-06-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1403/2022
Ședința publică din data de 16 iunie 2022 Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 13 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Pitești, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B.,
ÎCCJ 2023-05-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 752/2023
Ședința publică din data de 4 mai 2023 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, secția civilă, la data de 16.11.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda a solicitat desemnarea
ÎCCJ 2021-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 494/2021
/07A concret care sunt criteriile care determină reședința obișnuită a copilului de vârstă mare, aplicabile minorului în cauză. Or, potrivit susținerilor comune, anterior lunii octombrie 2020, minorul a locuit timp de trei ani la Târgu Jiu,
Sursă