ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1344/2021

HOTĂRÂRE

15.06.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1344/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 15 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului la data de 16.04.2021, sub nr. x/2021, executorul judecătoresc A. a solicitat, în baza dosarului de executare nr. 79/2021, încuviințarea executării silite, prin toate modalitățile de executare, privind cererea creditoarei urmăritoare B.., împotriva debitorilor C., D., E., F., G., pentru realizarea creanței de 9561 RON, din care 7203 RON credit principal datorat, iar 2358 RON dobânzi, restanțe, creanțe atașate, urmând ca la debitul principal să se calculeze dobânzi și penalități, conform clauzelor contractuale, precum și pentru cheltuielile de executare ocazionate de dosarul de executare silită nr. x/2021.

Prin sentința civilă nr. 292 din 16 aprilie 2021, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Năsăud, reținându-se, în esență, că instanța de executare competentă să se pronunțe asupra cererii de încuviințare a executării silite este cea de la domiciliul debitorului E., H., str. x bl. 8, județul Bistrița-Năsăud, în același sens fiind și dispozițiile art. 651 C. proc. civ.

Învestită prin declinare, prin sentința civilă nr. 788 din 23 aprilie 2021, Judecătoria Năsăud, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Gura Humorului; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța regulatorul de competență.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că Judecătoria Gura Humorului, instanța de executare competentă în raport de domiciliul debitorilor C., D., F., G., a soluționat cererea de încuviințare a executării silite cu privire la un singur titlu executoriu reprezentat de un contract de împrumut, în privința debitorilor amintiți anterior, prin încheierea civilă nr. 258/2021, aceasta fiind aleasă ca fiind competentă din punct de vedere teritorial, de către executorul judecătoresc dintre cele două instanțe deopotrivă competente, situație în care operează o prorogare legală de competență.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului prin care executorul judecătoresc A. a solicitat, în baza dosarului de executare nr. 79/2021, încuviințarea executării silite, prin toate modalitățile de executare, privind cererea creditoarei urmăritoare B.., împotriva debitorilor C., D. (girant), E. (girant), F. (girant), G. (girant).

Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Gura Humorului și Judecătoria Năsăud a fost generat de modul de interpretare a dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

În cauză, între B.., în calitate de împrumutant, C., în calitate de împrumutat, și D., E., F., G., în calitate de giranți, a fost încheiat contractul de împrumut nr. x din 21.04.2017, contract prin care giranții și-au asumat, fiecare în parte, obligația de a plăti, în mod solidar și indivizibil cu împrumutatul, ratele de împrumut și dobânzile scadente, renunțând la beneficiul diviziunii și discuțiunii, în temeiul art. 2294 și art. 2300 C. civ.

Prin încheierea nr. 258 din 16.04.2021, Judecătoria Gura Humorului a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc A., la cererea creditoarei urmăritoare B.., în contradictoriu cu debitorul C. și cu giranții D., F. și G. și a disjuns cererea cu privire la girantul E., formându-se un nou dosar.

Înalta Curte reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 645 alin. (1) din C. proc. civ., care dispun că:

"sunt părți în procedura de executare silită creditorul și debitorul", precum și cele ale art. 648 alin. (1) din același act normativ, care statuează în sensul că:

"Creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel."

În raport de cele anterior expuse, se reține că, în faza executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de împrumutat, cât și de girant, așadar nu numai de debitorul din raportul obligațional.

Înalta Curte constată că, în absența unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanța de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia, text legal ce reglementează prorogarea legală de competență în cazul pluralității de pârâți.

De asemenea, devin aplicabile prin analogie și dispozițiile art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauza dedusă judecății, prin depunerea cererii de încuviințare a executării silite la Judecătoria Gura Humorului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de dispozițiile art. 666 C. proc. civ., executorul judecătoresc a ales între cele două instanțe deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la domiciliul debitorului principal și a celorlalți trei giranți, respectiv instanței de la domiciliul debitorului C..

Dispunând disjungerea capătului de cerere având ca obiect încuviințarea executării silite cu privire la girantul E., în mod eronat Judecătoria Slobozia a înțeles să invoce din oficiu excepția necompetenței teritoriale în dosarul nou-format, având în vedere că măsura disjungerii, fiind o instituție pusă de legiuitor la dispoziția instanței de judecată atât în scopul unei mai bune administrări a justiției, cât și pentru respectarea dispozițiilor legale care impun soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, nu putea fi folosită ca argument pentru dezinvestirea instanței prin invocarea necompetenței teritoriale.

În consecință, având în vedere că, prin cererea formulată la data de 16.04.2021, executorul judecătoresc a sesizat mai întâi Judecătoria Gura Humorului, instanță de executare competentă în raport de domiciliul debitorului principal, față de dispozițiile legale mai sus-menționate, aparține acestei instanțe competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect "încuviințare executare silită".