ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2586/2020

Ședința publică din data de 15 decembrie 2020

Asupra recursului de față

Din examinarea actelor din dosar constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, secția I civilă la data de 27.01.2020, înregistrată cu numărul de dosar x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la actualizarea pensiei militare de serviciu (pensie de urmaș după defunctul soț B.) de care beneficiază, prin echivalarea salariului de funcție cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care nu include sporuri și alte adaosuri, în valoare de: 1450 RON, pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017; 1900 de RON pentru perioada 01.01-31.12.2018, potrivit H.G. nr. 846/2017; 2080 RON pentru perioada 01.01.2019 - 31.12.2019, potrivit H.G. nr. 937/2018; 2230 RON pentru perioada 01.01.2020-prezent, potrivit H.G. nr. 935/2019; cu obligarea pârâtei la plata diferențelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflație și asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor.

Prin sentința civilă nr. 403 din 23 iunie 2020, Tribunalul Suceava, secția I civilă a obligat CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE la actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamanta prin echivalarea salariului de funcție cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care nu include sporuri și alte adaosuri, în valoare de 1450 RON, începând cu data de 01.02.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017. A obligat aceeași pârâtă la plata diferențelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflație și asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01 februarie 2017 și până la data plății efective a drepturilor.

Împotriva acestei sentințe pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a formulat apel la data de 4.08.2020.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 12.08.2020, sub nr. x/2020, petenta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, până la soluționarea căii de atac a apelului, declarată împotriva hotărârii indicate, în contradictoriu cu reclamanta A..

Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, prin încheierea nr. 48 din 15 octombrie 2020, a respins ca nefondată cererea de suspendare provizorie a executării sentinței civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, formulată de petenta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE în cadrul căruia a reiterat motivele aduse în susținerea cererii de suspendare provizorie.

Astfel, în ceea ce privește plata cauțiunii, recurenta a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu prevederile art. 7 din O.G. nr. 22/2002. Față de aceste dispoziții legale, recurenta a solicitat a se constata că este scutită de la plata cauțiunii prevăzute la art. 450 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere calitatea sa de instituție publică.

În ceea ce privește fondul cererii, în raport de art. 450 din C. proc. civ., recurenta a precizat că lasă la aprecierea instanței de apel o eventuală admitere a cererii de suspendare a executării unei hotărâri judecătorești definitive, la solicitarea părții interesate, ori de câte ori se apreciază că punerea în executare a hotărârii ar genera consecințe ireparabile sau dificil de reparat în viitor.

În acest context, a solicitat a se constata că prezenta cerere este justificată în principal în raport de consecințele ce decurg dintr-o eventuală punere în executare la acest moment a hotărârii judecătorești.

S-a arătat că, prin sentința apelată, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE a fost obligată la "actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamanta prin echivalarea salariului de funcție cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care nu include sporuri și alte adaosuri, în valoare de 1450 RON, începând cu data de 01.02.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017. Obligă aceiași pârâtă la plata diferențelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflație și asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor."

În condițiile în care, la momentul actual fondurile bugetare destinate plății pensiilor militare de stat este limitat la previziunile existente la momentul aprobării acestuia, recurenta a apreciat că instituția se află în imposibilitatea asigurării diferențelor de pensie rezultate în urma punerii în executare a sentinței fondului, până la prima rectificare bugetară prin care s-ar acoperi în întregime bugetul necesar plății în totalitate a diferențelor de pensie rezultate din punerea în executare provizorie a sentinței în cauză.

Pe de altă parte, s-a arătat, în situația în care căile de atac promovate de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. ar fi admise, consecința ar fi aceea că diferențele de pensie plătite reclamantei trebuie recuperate pe calea întoarcerii executării. Finalitatea acestui demers ar fi aceea că veniturile pensionarului militar, în cauză, ar fi poprite în cuantum legal, iar sumele plătite acestuia pe calea executării provizorii ar fi greu de recuperat ca întindere temporală.

Totodată, la aprecierea proporționalității măsurii solicitate, recurenta a considerat că instanța ar trebui să rețină faptul că părții adverse nu i se cauzează niciun prejudiciu prin întârzierea executării; o eventuală atingere a dreptului intimatului de a fi executată hotărârea nu poate fi considerată ca fiind gravă, întrucât acestuia nu i se cauzează o pagubă, în discuție fiind vorba despre un drept pe care acesta urmează să îl dobândească și nu un drept vătămat care nu mai poate fi reparat.

A concluzionat recurenta în sensul că, la acest moment, punerea în executare a sentinței în discuție riscă să creeze un prejudiciu greu de reparat, iar în ipoteza admiterii apelului, întoarcerea executării ar fi dificilă.

A apreciat recurenta că, în prezenta cauză, sunt suficiente motive pentru admiterea cererii de suspendare a executării sentinței apelate, motive care nu determină instanța să realizeze un control judiciar al sentinței instanței de fond, sens în care solicită admiterea prezentei cereri, cu consecința suspendării executării sentinței indicate.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Instrumentul juridic procesual prin care se asigură protecția dreptului subiectiv civil sau a unor situații ocrotite de lege este acțiunea civilă.

Conform art. 29 C. proc. civ. "acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces".

Noțiunea de acțiune civilă trebuie interpretată extensiv, ca fiind ansamblul tuturor mijloacelor recunoscute de lege de realizare a dreptului la acțiune, instrument juridic prin intermediul căruia titularul dreptului poate porni procesul, se poate apăra și demonstra afirmația din cuprinsul cererii. Sunt astfel de mijloace: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvențională, excepțiile procesuale, cererile de probatorii, căile de atac, cererea de executare silită, contestația la executare silită, etc.

Articolul 32 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula potrivit căreia orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia întrunește cumulativ cele 4 condiții: capacitate procesuală, în condițiile legi, calitate procesuală, formulează o pretenție și justifică un interes; aceste condiții trebuie îndeplinite nu numai la declanșarea acțiunii civile prin sesizarea instanței cu cererea de chemare în judecată, ci și pentru punerea în mișcare a oricăreia dintre formele procesuale ce intră în conținutul acțiunii: excepții, căii de atac, executare silită. Partea care promovează acțiunea și/sau căile de atac este obligată să respecte condițiile de exercitare ale acțiunii, după caz, ale căilor de atac prevăzute de lege.

Interesul reprezintă una dintre condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune și constă în folosul practic material sau moral urmărit pentru a se justifica punerea în mișcare și soluționarea procedurii judiciare.

Conform dispozițiilor art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. În cauză, ultima condiție nu este îndeplinită dat fiind faptul că recurenta-pârâtă nu mai are interes în susținerea căii de atac promovate, prin care se urmărea suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, până la soluționarea căii de atac a apelului.

Aceasta întrucât, astfel cum rezultă din evidențele ECRIS, prin decizia civilă nr. 617 din 15 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis apelul declarat de pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva sentinței civile nr. 403 din 23 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu reclamanta A.. A schimbat în parte sentința civilă nr. 403 din 23.06.2020 a Tribunalului Suceava, în sensul că a respins acțiunea, ca nefondată.

Așadar, față de faptul că judecata apelului a fost finalizată la data de 15 octombrie 2020, recursul apare ca fiind lipsit de interes, sancțiunea consacrată de jurisprudență fiind cea a respingerii căii de atac, excepția lipsei de interes având caracter dirimant.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva încheierii civile nr. 48 din 15 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a I civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne împotriva încheierii nr. 48 din 15 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2020, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 decembrie 2020.