ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2543/2020

Ședința publică din data de 9 decembrie 2020

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24 mai 2018 pe rolul pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. x/2018, reclamanta COMUNA SATCHINEZ, prin Primar, a solicitat obligarea în solidar a pârâților A. și S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 88.836,25 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat patrimoniului comunei prin plata unor cheltuieli din bugetul local fără bază legală, în temeiul contractului de lucrări "Lucrări de întreținere: reciclare la rece pe DC 37 asfaltat, com. Satchinez, județul Timiș", înregistrat sub nr. x din 18 iulie 2012, iar în situația în care se va considera că nu există solidaritate, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâților la plata sumei de 88.836,25 RON, proporțional cu participarea fiecăruia la producerea prejudiciului.

Prin sentința nr. 11424 din 9 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului Timiș, constatându-se că litigiul născut în legătură cu raporturile juridice dintre reclamantă și pârâtul A. constituie conflict de muncă.

Prin sentința civilă nr. 1567/PI din 23 noiembrie 2018, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 31 ianuarie 2018, Tribunalul Timiș, secția I civilă a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și a respins cererea formulată de reclamanta COMUNA SATCHINEZ, prin Primar, în contradictoriu cu pârâții A. și S.C. B. S.R.L.

Sentința menționată a fost atacată cu apel, atât de către reclamanta COMUNA SATCHINEZ, prin Primar, cât și de către pârâta S.C. B. S.R.L., iar prin decizia civilă nr. 696 din 12 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara au fost admise ambele apeluri, a fost anulată sentința atacată și s-a stabilit termen pentru judecata pe fond a procesului.

Prin decizia civilă nr. 1098 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta COMUNA SATCHINEZ, prin Primar, în contradictoriu cu pârâții A. și S.C. B. S.R.L.; a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei S.C. B. S.R.L. suma de 6.500 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată diminuate.

Împotriva acestei decizii, reclamanta COMUNA SATCHINEZ PRIN PRIMAR a declarat recurs.

În motivare, recurenta-reclamantă arată că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, întrucât lipsesc motivele referitoare la soluția de respingere a cererii față de pârâta S.C. B. S.R.L., în considerentele hotărârii fiind expuse și analizate numai condițiile răspunderii materiale de dreptul muncii în ceea ce îl privește pe pârâtul A..

Așadar, solicită admiterea recursului raportat la pârâta persoană juridică, având în vedere faptul că prin aceeași decizie au fost soluționate mai multe cereri principale, dintre care cea referitoare la A. este supusă apelului, iar cea referitoare la S.C. B. S.R.L., poate fi supusă și recursului.

Recurenta-reclamantă arată că în speță sunt îndeplinite condițiile privind răspunderea civilă delictuală a pârâților, respectiv: prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate și vinovăția, expunând pe larg situația de fapt în susținerea criticilor sale.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precum și obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Intimatul-pârât A. nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost efectuat și comunicat părților, pentru a depune puncte de vedere.

Intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L. a depus punct de vedere cu privire la raport.

Analizând recursul, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ., în art. 457.

În cauză, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 1098 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin sentința nr. 11424 din 9 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței și a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului Timiș, constatându-se că litigiul născut în legătură cu raporturile juridice dintre reclamantă și pârâtul A. constituie conflict de muncă.

Ca atare, Judecătoria Timișoara, secția I civilă, constatând că cererea de chemare în judecată cuprinde capete principale distincte în raport de fiecare pârât, ambele întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză, în raport de dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., care statuează că instanța competentă să soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt și că litiul dintre reclamantă și pârâtul A. este unul de muncă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului.

Argumentul recurentei-reclamante în sensul că prin decizia atacată au fost soluționate mai multe cereri principale, dintre care cea referitoare la A. este supusă apelului, iar cea referitoare la S.C. B. S.R.L., supusă și recursului, nu poate fi reținut.

Conform dispozițiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ. statuează:

"În cazul în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului".

Această prevedere nu este incidentă, însă în cauză, în condițiile în care ambele capete principale deduse judecății sunt atacabile cu apel.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (…)".

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Prin urmare, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă COMUNA SATCHINEZ PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 1098 din 13 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil, în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-reclamantă COMUNA SATCHINEZ PRIN PRIMAR la plata sumei de 6.000 RON către intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă COMUNA SATCHINEZ PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 1098 din 13 noiembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Obligă recurenta-reclamantă COMUNA SATCHINEZ PRIN PRIMAR la plata sumei de 6.000 RON către intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2020.