ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1914/2020

Ședința publică din data de 8 octombrie 2020

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 23 ianuarie 2020 în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător B..

Prin încheierea din data de 04 martie 2020 Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea de recuzare formulată de petentul A..

Împotriva încheierii din data de 04 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale petentul A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ., în susținerea căruia, s-a arătat, în esență, că argumentele cuprinse în încheierea recurată sunt nelegale și netemeinice.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre Curtea de Apel București spre rejudecare.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în sensul că recursul este prematur formulat.

Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 23 iulie 2020, comunicarea acestuia părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este prematur formulat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Astfel se constată că legiuitorul, pentru exercitarea căii de atac împotriva încheierii de recuzare, a impus îndeplinirea cumulativă a două condiții exprese, respectiv ca recursul să fie exercitat numai de către părți, iar cea de a doua condiție să fie declarat în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii care privește fondul cauzei.

Din verificările efectuate se constată că în cadrul judecății în apel nu a fost pronunțată o hotărâre pe fondul cauzei, cauza fiind amânată la termenul din 21 octombrie 2020, având în vedere declararea recursului împotriva încheierii de recuzare din dosarul nr. x/2018 de către petentul A..

Înalta Curte constată că recurentul A. atacând cu recurs încheierea din data 04 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a nesocotit dispozițiile art. 53 alin. (1) teza II C. proc. civ., formulând calea de atac înainte de soluționarea litigiului pe fond și comunicarea acestei hotărâri.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Este știut că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Astfel, se constată că recurentul, atacând cu recurs numai încheierea din data de 04 martie 2020 privind soluționarea cererii de recuzare, a nesocotit dispozițiile art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., astfel încât recursul declarat împotriva încheierii din 04 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata C. S.A. urmează să fie respins ca prematur formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 04 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata C. S.A. ca prematur formulat.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2020.