ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7295/2012

Asupra recursului civil de față, Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 1307 din 18 noiembrie 2011, Tribunalul Vâlcea, secția I a civilă, a admis excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea, prin Primar. A respins acțiunea formulată de reclamanta S.F., ca tardivă. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin hotărârea nr. 4 din 06 august 2009, Municipiul Râmnicu Vâlcea a decis acordarea sumei de 10.908,4 euro reclamantei, reprezentând cuantumul despăgubirilor pentru imobilul teren, în suprafață de 117,23 m.p. și pentru imobilul construcție, care fac obiectul exproprierii pentru realizarea lucrării de utilitate publică „Amenajare cale de acces Intrarea S.”.

Reclamanta a atacat în instanță hotărârea în termen legal, dar a renunțat la contestație ulterior. Prin hotărârea nr. 6 din 28 mai 2010, comunicată reclamantei la data de 03 iunie 2010, hotărârea inițială a fost modificată, în sensul separării sumelor, precizându-se că despăgubirile sunt în cuantum de 9.378,4 euro pentru construcții și 1.530 euro pentru teren. Prezenta contestație, care are ca obiect ultima hotărâre, nu a fost introdusă în termen, deoarece, la data emiterii, 28 mai 2010, era în vigoare Legea nr. 198/2004, care, prin art. 9 prevedea termenul de contestație de 30 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, contestația formulată la 03 noiembrie 2011 este tardivă.

Susținerea reclamantei, în sensul că termenul de contestație este cel prevăzut de Legea nr. 255/2010 nu a fost primită de prima instanță, cu motivarea că legea nouă, chiar dacă cuprinde prevederi mai favorabile, nu retroactivează. Prin decizia nr. 17 din 09 martie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă. Instanța de apel a constatat că reclamanta a contestat hotărârea nr. 6 din 28 mai 2010, emisă de Municipiul Râmnicu Vâlcea, care i-a fost comunicată la data de 03 iunie 2010. La data emiterii acestei hotărâri, era în vigoare Legea nr. 198/2004, motiv pentru care termenul de contestare este cel prevăzut de legea atunci în vigoare. Legea nr. 255/2010 nu poate fi aplicată în cauză, deoarece nu retroactivează, în acest sens fiind prevederile art. 6 C. civ.

și art. 15 alin. (2) din Constituția României. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că decizia atacată este nelegală, deoarece termenul de contestare a hotărârii emise de Municipiul Râmnicu Vâlcea este cel prevăzut de Legea nr. 255/2010. Recurenta a mai arătat și faptul că despăgubirile acordate sunt derizorii. Recursul este tardiv declarat. Astfel, potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. În cauză, conform înscrisurilor existente la dosar, decizia instanței de apel a fost comunicată reclamantei S.F. la data de 30 martie 2012. Prin urmare, termenul de recurs, calculat pe zile libere, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (1) C. proc.

civ. a expirat la 15 aprilie 2012, într-o zi de duminică. Cum, potrivit art. 101 alin. (5) C. proc. civ., termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, termenul de declarare a recursului în prezenta cauză s-a prelungit până la sfârșitul zilei de 16 aprilie 2012. Or, cererea de declarare a recursului a fost depusă la instanță de reclamantă la data de 18 aprilie 2012, cu depășirea termenului prevăzut de lege. Față de cele arătate, recursul declarat este tardiv și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta S.F. împotriva deciziei nr. 17 din 09 martie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 noiembrie 2012.