ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1928/2018

Asupra cererii de recurs de față

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată la data de 8 ianuarie 2018 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a București la data de 10 ianuarie 2018 sub nr. y/2/2018, revizuenta A. a solicitat anularea Sentinței civile nr. 87 din 18 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în Dosarul nr. x/2012 în temeiul art. 322 pct. 1, 2, 5, 7 C. proc. civ., sentința prin care a fost admisă excepția tardivității contestației la executare și, pe cale de consecință, a fost respinsă contestația la executare, aceasta rămânând definitivă prin respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat, în esență, că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea puterii de lucru judecat a hotărârii irevocabile pronunțate de Curtea de Apel București la data de 25 iunie 2013, prin care s-a statuat că acțiunea a fost formulată înăuntrul termenului prevăzut de lege, termen care se raportează numai la momentul la care executorul AAAS a pus la dispoziție efectiv actele din dosarul de executare, astfel că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 teza I C. proc. civ.

Referitor la cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., revizuenta a arătat că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut în cererea introductivă sau în cererile completatoare și a întrerupt cursul judecății fără să se mai pronunțe asupra celorlalte lucrurile cerute.

La termenul de judecată din 31 ianuarie 2018, Curtea a luat act că intimata Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu mai susține excepția de netimbrare și a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 21 din 7 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a fost disjunsă cererea de revizuire formulată de revizuenta A., domiciliată în loc. Carcea, jud. Dolj, împotriva Sentinței civile nr. 87 din 18 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în Dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimatele Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu sediul în București, sector 1 și B. SRL, cu sediul în București, sector 1, înregistrată în registrul comerțului sub nr. XXX/1999, întemeiată pe art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ. și s-a dispus formarea unui dosar separat, având aceleași părți, cu termen de pronunțare la data de 7 februarie 2018 asupra excepției necompetentei materiale a instanței, invocată și pusă în discuția părților la termenul din 31 ianuarie 2018. A fost admisă excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 1, pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ. A fost respinsă cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 1, pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ. ca tardiv formulată.

În motivarea soluției de disjungere, Curtea a reținut că potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ. 1865, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere. Conform alin. (2) al aceluiași articol, în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.

Întrucât unul din motivele cererii de revizuire formulate constă în existența unor hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate - susținându-se că există o astfel de contrarietate între Sentința civilă nr. 87 din 18 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în Dosarul nr. x/2012 și încheierea pronunțată la data de 25 iunie 2013 de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în Dosarul nr. x/2012 - reținând dispozițiile art. 165 C. proc. civ., interpretate a fortiori și ale art. 111 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1375/2015, Curtea a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ. și a dispus formarea unui dosar separat, având aceleași părți, cu termen de pronunțare la data de 7 februarie 2018 asupra excepției necompetentei materiale a instanței, invocată și pusă în discuția părților la termenul din 31 ianuarie 2018.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta A. invocând dispozițiile a art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În dezvoltarea criticilor se arată că soluția de admitere a excepției tardivității și de respingere a cererii de revizuire este nelegală, considerentele fiind străine de cauză întrucât instanța nu s-a raportat la motivele, probele și explicațiile părților care stabilesc limitele învestirii instanței.

Recurenta mai arată că instanța nu a observat că în dispozitivul Sentinței civile nr. 87 din 18 iunie 2015 este prevăzută calea ordinară de atac a recursului fiind vorba despre o hotărâre dată în prima instanță care nu ar putea fi pusă în executare și nu o hotărâre dată în apel. Calea extraordinară de atac nu se poate accesa atâta timp cât hotărârea poate fi supusă controlului judecătoresc pe calea ordinară de atac, respectiv recursul în situația de față care are caracter devolutiv, instanța de control putând cerceta cauza sub toate aspectele conform art. 304

1

C. proc. civ.

În opinia recurentei, instanța a dat o interpretare greșită art. 377 pct. 1 C. proc. civ. având în vedere că voința legiuitorului nu a fost să oblige toate părțile din dosar să acceseze toate căile de atac imediat ce se comunică hotărârea dată în primă instanță înainte de a se cunoaște soluția instanței de control judiciar în calea ordinară de atac.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.

Recurenta critică respingerea ca tardivă a cererii de revizuire motivând că termenul de formulare a revizuirii trebuie calculat de la data la care a luat cunoștință de Decizia civilă nr. 511 din 9 martie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, irevocabilă, prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de aceasta împotriva Sentinței civile nr. 87 din 18 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, respectiv de la data obținerii unei fotocopii a deciziei ca urmare a cererii depuse la 8 decembrie 2017.

Critica nu este fondată.

Termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire este de o lună, conform art. 324 C. proc. civ. și începe să curgă, potrivit pct. 1, de la comunicarea hotărârii definitive, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., respectiv potrivit pct. 4, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 87 din 18 iunie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/2012, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis excepția tardivității formulării contestației la executare și în consecință a respins contestația la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și B. SRL (fostă SC C. SRL), ca tardiv formulată.

Sentința civilă menționată este definitivă, conform art. 377 pct. 1 C. proc. civ. - fiind o hotărâre dată în primă instanță, potrivit legii, fără drept de apel - și a fost comunicată revizuentei la 22 iulie 2015.

Ca atare, termenul de revizuire pentru motivele prevăzute la art. 322 pct. 1 și pct. 2 s-a împlinit la data de 23 august 2015, prima zi lucrătoare următoare zilei lunii corespunzătoare zilei de plecare, conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ.

În mod greșit susține recurenta că termenul de revizuire a început să curgă de la data la care a luat cunoștință de Decizia civilă nr. 511 din 9 martie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, irevocabilă, prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de aceasta împotriva Sentinței civile nr. 87 din 18 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin obținerea unei fotocopii a deciziei ca urmare a cererii depuse la data de 8 decembrie 2017.

Obiectul cererii de revizuire este Sentința civilă nr. 87 din 18 iunie 2015, care este definitivă de la pronunțarea sa, iar momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire este stabilit de lege, acesta fiind data comunicării sentinței definitive.

Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. revizuenta a invocat drept înscris nou certificatul de deces al numitei D., emis la data de 18 septembrie 2000 de care revizuenta a avut cunoștință după survenirea decesului. Ca atare, în mod legal a reținut Curtea că termenul de revizuire în acest caz s-a împlinit, conform art. 324 pct. 4 raportat la art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., cel mai târziu la data de 6 septembrie 2015.

Cererea de revizuire a fost formulată la data de 8 ianuarie 2018, așadar, după expirarea termenului prevăzut de art. 324 pct. 1 și 4 C. proc. civ.

Sancțiunea neexercitării căii de atac în termenul legal este, potrivit art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. decăderea din dreptul de a o exercita, motiv pentru care în mod corect a fost admisă excepția tardivității cererii de revizuire și, drept consecință, respinsă cererea de revizuire întemeiată pe art. 322 pct. 1, pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ. ca tardiv formulată.

Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinței civile nr. 21 din 7 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2018.

Procesat de GGC - LM