ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1192/2016

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 985/2/2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări-Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, a solicitat anularea deciziei de returnare nr. x din 6 februarie 2014 prin care i s-a revocat dreptul de ședere pe teritoriul României, precum și obligarea pârâtului la eliberarea vizei de ședere pentru studii.

Prin Sentința civilă nr. 1515 din 15 mai 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind prelungirea dreptului de ședere în România invocată de pârât, respingând acest capăt de cerere ca inadmisibil și a respins capătul de cerere privind anularea deciziei de returnare formulat de reclamant, ca neîntemeiat.

3.1. Motivele de casare. Principalele argumente invocate

Împotriva Sentinței civile nr. 1515 din 15 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a precizat că motivele de recurs le va înainta printr-un memoriu separat, după redactarea hotărârii atacate.

Pârâtul Inspectoratul General pentru Imigrări a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 iulie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părțile nu au depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.

5.2 Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu soluționarea recursului declarat, constată că recursul este nul întrucât nu fost motivat în termenul legal.

5.2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că recurentul A. a precizat, în cuprinsul cererii de recurs pe care l-a declarat împotriva Sentinței civile nr. 1515 din 15 mai 2014, că motivele de recurs le va înainta printr-un memoriu separat, după redactarea hotărârii atacate.

Deși hotărârea atacată a fost comunicată recurentului la data de 5 august 2014, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de înmânare care se află la fila 52, verso, dosar fond, acesta nu a depus motivele de recurs printr-un memoriu separat cum a precizat în cuprinsul cererii de recurs.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. (d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Or, în cauză nu există motive de casare de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.

Astfel fiind, în raport cu faptul că cererea de recurs formulată, nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

5.2.2. Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) coroborat cu dispozițiile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 1515 din 15 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM