CINCIEMĂ DECIZIE FINALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 306009/04 prezentate de Philippe VAILANT împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 18 martie 2008 într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefevre, Mirjana Lazarova Trajkovska, judecători; și Claudia Westerdiek graffière de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 18 august 2004, având în vedere decizia parțială din 10 aprilie 2007, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamant, După ce a deliberat, face următoarea decizie FĂCÂND Reclamantul, dl Philippe Valiant, este un cetățean francez, născut în 1959 și reședința la Nancy. Acesta este reprezentat de domnul F. Humbert, avocat la Nancy. Guvernul francez ( Reclamantul își exercită profesia de chirurg-dentist în Nancy și, anterior, își desfășoară activitatea într-o firmă mutualistă condusă de domnul C., administrator al fondului principal de asigurări de sănătate (CPAM) al Nancy. În urma concedierii sale, reclamantul a inițiat o procedură de concediere abuzivă în fața Consiliului de Prudimeni. 1996, CPAM Nancy a primit o scrisoare de denunțarea din partea angajatorului reclamantului, destinată serviciului medical. Reclamantul a făcut apoi obiectul unui control asupra a zece pacienți în perioada cuprinsă între 8 noiembrie 1994 și 4 ianuarie 1996. La 18 septembrie 1997, serviciul medical al fondului național de asigurări de sănătate (CNAM) la nivel local al Nancy și Dr. W., medicul consilier șef al CPAM Nancy a depus o plângere împotriva reclamantului în cadrul Secției de Asigurări Sociale a Consiliului regional din Lorraine de la Memoria a evidențiat anomalii ale practicii medicale, în special nerespectarea de către solicitant a obligației sale de a-și exprima sentimentele față de pacienți, înmulțirea anumitor acte, nu respectarea nomenclaturii generale a actelor profesionale, existența unor indicații false privind înțelegerile prealabile de proteze, executarea de îngrijiri care nu sunt conforme cu datele obținute de știință etc. În memoriul său în apărare din 17 noiembrie 1997, reclamantul a susținut că componența secțiunii de asigurări sociale (prevăzută de art. L.145-4 din Codul de securitate socială) era incompatibil cu art. 6 din Convenție. Prin decizia sa din 29 iunie 1998, Secțiunea de Asigurări Sociale a Consiliului Regional de la Lorraine de la garanții care să le permită să facă în mod independent o apreciere personală asupra comportamentului profesional al medicilor urmăriți în fața secțiunilor de asigurări sociale și care, prin urmare, Dr. Vailant n mai avea dreptul să susțină că Secțiunea de Asigurări Sociale a Consiliului Regional de la Lorraine nu a îndeplinit cerința de independență și de imparțialitate a instanțelor amintită de art. În ceea ce privește statutul de stat membru, secțiunea de asigurări sociale l-a condamnat pe solicitant la patru luni de la interdicția de a acorda îngrijire persoanelor asigurate de asigurări sociale, dintre care două au fost suspendate. Recurentul a făcut apel la această decizie în fața Secției de Asigurări Sociale a Consiliului Național al Uniunii Europene pentru Chirurgi-Dentiști. El a susținut din nou caracterul absolut al articolului 145-6 din Codul de securitate socială cu art. 6 din convenție. În plus, fiind condamnat la o pedeapsă temporară, acesta reamintea că art. 145 2 din Codul de securitate socială (care prevăzu sancțiunile care puteau fi pronunțate de secțiunile de asigurări sociale) nu preciza durata maximă a interdicției temporare și că, în consecință, art. 7 din Convenție se referea, în temeiul principiului legalității, la pronunțarea unei interdicții temporare. La 18 mai 2000, Consiliul Național al Chirurgilor-Dentiști a considerat că secțiunile de asigurări sociale ale Consiliului Regional și ale Consiliului Național au îndeplinit cerințele de independență și de independență. Statuând pe fond, consiliul național a confirmat decizia Consiliului Regional. În cele din urmă, acesta a respins motivul întemeiat pe încălcarea principiului legalității, considerând că acest motiv nu putea fi prezentat în mod util în fața instanței administrative și că articolul L. 145-2 nu era contrar articolului 7 din Convenție. Reclamantul a sesizat apoi Consiliul de ¡ ă care, printr-o hotărâre din 29 mai 2002, a judecat după cum urmează: Din documentele prezentate judecătorilor din fond reiese că plângerea formulată împotriva domnului Valiant în fața Secției de Asigurări Sociale a Consiliului Regional de la a Ordin de chirurgi stomatologi din Lorraine a fost trimisă de medicul consilier, șef al Serviciului Medical de lângă fondul primar de asigurări de sănătate al lui Nancy. ; că instanța care a pronunțat cu privire la această plângere a inclus printre membrii săi, în calitate de reprezentant al organismelor de asigurare de sănătate, Dr. Pe., chirurg-dentist consilier în cadrul serviciului medical lângă fondul primar de asigurare de sănătate al lui Nancy, plasat în această calitate sub autoritatea: direct a autorului plângerii ;că, datorită componenței acestei jurisdicții pentru a judeca cauza, a fost adus în detrimentul echității procesului în fața Secției de Asigurări Sociale a Consiliului Regional de la¶Ordinul chirurgilor-dentiști din Lorraine ; că dl Valiant este, în consecință, admisibil și întemeiat să susțină faptul că: prin neabordarea din oficiu a componenței instanței de primă instanță secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național de la¶Ordinul chirurgilor-dentiști și-a afectat decizia de eroare de drept. În consecință, Consiliul a anulat decizia Secțiunii de Asigurări Sociale a Consiliului Național al Ordinului Chirurgilor dindentiști din 18 mai 2000 și a trimis cauza în fața aceleiași instanțe. Printr-o decizie din 19 decembrie 2002, Secțiunea de Asigurări Sociale a Consiliului Național a anulat decizia Secțiunii de Asigurări Sociale a Consiliului Regional, dar a menținut interdicția impusă reclamantului de a acorda asistență asiguraților sociali pe o perioadă de patru luni, dintre care două au fost suspendate. La 19 februarie 2003, recurentul sesizează din nou Consiliul de Stat. El susținea că decizia atacată era pronunțată în urma unei proceduri ilegale. În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat în hotărârea sa Piersack Belgia (seriile A n 86, 1 octombrie 1982) că orice judecător de care s-ar putea teme în mod legitim ar fi lipsit de imparțialitate, consideră șocant că magistrații a căror hotărâre fusese încălcată pot să se pronunțe din nou asupra acelorași fapte, opinia lor neputând să fi evoluat foarte mult. În acest caz, Consiliul de Stat anulase decizia Secției de Asigurări Sociale a Consiliului Național al Ordinului Chirurgilor Dintiștilor. Această jurisdicție era alcătuită din cinci membri, adică un președinte, consilier al statului, și patru membri ai consiliului. Președintele dispunea de doi supleanți și fiecare membru al consiliului de administrație, de cinci. supleanți, ceea ce a permis înființarea mai multor formațiuni. Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național al Llui Ordin de chirurgi-dentiști care a decis la 18 mai 2000 și care includea printre membrii săi dl R., președintele său, doctorii S. și Pa., reprezentanți ai Consiliului Național al Chirurgilor-Dentiști, precum și doctorii G. și G. J., reprezentanții organismelor de asigurare de sănătate, trebuia să se pronunțe într-o altă formare, iar decizia atacată menționa că aceeași jurisdicție, atunci când se pronunțase asupra trimiterii Consiliului de Stat, era compusă din domnul R., președinte, doctori Pa. și dl., reprezentanți ai Consiliului Național de Chirurgi-Dentiști, precum și doctori G. și G. J., reprezentanți ai organismelor de asigurare de sănătate. Dintre cinci membri care compun această instanță, după trimitere, patru au participat la decizia anulată de Consiliul de Stat și au decis deja cu privire la faptele reproșate. La 20 februarie 2004, Consiliul de Stat a declarat cererea reclamantului neacceptat, în conformitate cu articolul L 822-1 din Codul de Justiție Administrativă. Considerând că, pentru a solicita anularea hotărârii atacate, domnul Valiant susține că componența Secțiunii de Asigurări Sociale a Consiliului Național de Stat, care a pronunțat hotărârea, era neregulamentară, mai mulți membri ai acestei instanțe având deja sediul în prima examinare a cauzei; întrucât decizia de a anula în mod ilegal sarcina probei în detrimentul reclamantului ; că este insuficient motivată pe mai multe fapte sau categorii de fapte care îi sunt reproșate; că este pătată de eroarea de drept și de eroarea de calificare juridică a faptelor în ceea ce privește refuzul de a-l face să beneficieze de lamnistie, considerând că, prin principiu, anumite fapte nu sunt amnistibile În acest scop, autoritatea competentă a statului membru în care se află persoana în cauză are dreptul la o cale de atac în conformitate cu dreptul intern relevant. Sancțiunile care pot fi pronunțate de secția de asigurări sociale din camera disciplinară de primă instanță sau de secțiunea specială de asigurări sociale a Consiliului Național de Medici, Chirurgi stomatologi sau moașe sunt 1o) la avertismentul 2o) vina, cu sau fără publicarea 3o) (a) interzicerea temporară sau permanentă, cu sau fără suspendare, a dreptului de a acorda asistență asiguraților sociali 4o) în cazul în care este vorba despre un abuz de drepturi, rambursarea în avans a suprapercepției sau rambursarea către organismele de securitate socială a suprarambursării, chiar și în cazul în care nu se pronunță nici una dintre sancțiunile prevăzute mai sus (...) Articolul L. 145-6 Secțiunea de asigurări sociale din cadrul Consiliului regional sau interregional din cadrul Ordrei este o jurisdicție. Ea este prezidată de un membru al corpului instanțelor administrative și al Curților administrative în acțiune numit de vicepreședintele Consiliului de Miniștri (...) Aceasta include un număr egal de membri, după caz, din ordinea medicilor, din ordinul chirurgilor dinti (...) și deschizători reprezentând organisme de securitate socială, dintre care cel puțin un medic consilier numit de autoritatea competentă din statul respectiv. Articolul L. 145-7 Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național de Chirurgi Dentiștii sunt prezidați de un consilier de stat numit (...) de către Garda de Pecete, ministrul Justiției. Ea include un număr egal de membri ai consiliului de administrație și reprezentanți ai organismelor de securitate socială desemnate de către autoritatea competentă din statul membru la propunerea fondului național de asigurări de sănătate ale lucrătorilor salariați. Articolul R.145-4 Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului regional de la .Ordin de medici include, pe lângă președinte, patru membri numiți de prefectul regiunii. Doi administratori reprezintă ordinul medicilor. Ei sunt numiți la propunerea Consiliului regional de la .Ordin și aleși în el. Doi administratori reprezintă organismele de asigurare de sănătate. Ei sunt numiți Primul, la propunerea medicului director regional al regimului general de securitate socială, dintre medicii titulari ai supravegherii medicale din regiune Cel de-al doilea, la propunerea comună a responsabililor cu serviciile medicale competente din regiune, a regimului de protecție socială agricolă și, respectiv, a regimului de asigurare de sănătate pentru lucrătorii care desfășoară activități independente din profesiile neagricole, printre medicii responsabili cu controlul medical în aceste regimuri. În lipsa unui acord între acești responsabili și după punerea în întârziere a acestora, prefectul de regiune procedează, la expirarea unui termen de cincisprezece zile de la data acesteia, la desemnarea din oficiu a celui de-al doilea reprezentant al organismelor de asigurare de sănătate din rândul medicilor consilierea unuia dintre cele trei regimuri menționate la 1o și Articolul R. 145-5 Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Regional de Chirurgi dindentiști include, în plus față de președinte, patru administratori numiți de prefectul regiunii. Doi directori reprezintă Ordinul Chirurgilor-Dentiști. Ei sunt numiți la propunerea Consiliului Regional de Chirurgi-Dentiști Ordin și aleși în sânul său. Doi șefi reprezintă organismele de asigurare de sănătate. Ei sunt numiți Primul, la propunerea medicului director regional al regimului general de securitate socială, în rândul chirurgilor-dentiști consilieri titulari sau, în lipsa acestora, în rândul medicilor consilieri titulari responsabili cu supravegherea medicală din regiune Cel de-al doilea, la propunerea comună a serviciilor medicale competente din regiune, a regimului de protecție socială agricolă și, respectiv, a regimului de asigurări de sănătate pentru lucrătorii care desfășoară activități independente din profesiile neagricole, dintre chirurgii-dentiști titulari sau, în absența acestora, dintre medicii titulari ai supravegherii medicale în aceste regimuri. Dacă nu se ajunge la un acord între acești responsabili și după punerea în întârziere, prefectul de regiune procedează, la expirarea unui termen de cincisprezece zile de la data acesteia, la desemnarea din oficiu a celui de-al doilea reprezentant al organismelor de asigurare de sănătate în rândul chirurgilor dentiști sau al medicilor de consultanță care dețin unul dintre cele trei regimuri menționate la 1o și Articolul R. 145-7 I. - Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național al Organizației Medicilor include, pe lângă președinte, patru administratori. Doi ascendenți reprezintă ordinea medicilor. Ei sunt numiți de Consiliul Național de la □ Order printre membrii sau foștii membri ai consiliilor de ordine. Doi asini reprezintă organismele de asigurare de sănătate. Ei sunt numiți de ministrul însărcinat cu securitatea socială Primul, la propunerea medicului consilier național al regimului general de securitate socială, din rândul medicilor consultanți șefi de departament sau regionali Cel de-al doilea, la propunerea comună a responsabililor cu serviciile medicale din cadrul regimurilor de protecție socială agricolă și al regimului de asigurări de sănătate pentru lucrătorii care desfășoară activități independente din profesiile neagricole, printre medicii responsabili cu supravegherea medicală sau regionale. (...) II. - Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național de Chirurgi și Dinți include, în afară de președinte, patru șefi. Doi membri reprezintă Ordinul chirurgilor-dinti. Ei sunt numiți de Consiliul Național al Ordinului în cadrul său. Doi administratori reprezintă organismele de asigurare de sănătate. Ei sunt numiți de ministrul de asigurări sociale Primul, la propunerea medicului consilier național al regimului general de securitate socială, printre chirurgii-dentiști consilieri șefi de servicii Cel de-al doilea, la propunerea comună a responsabililor cu serviciile medicale din cadrul regimurilor de protecție socială agricolă și al regimului de asigurări de sănătate pentru lucrătorii care desfășoară activități independente din profesiile neagricole, printre chirurgii-dentiști consilieri șefi de serviciu (..) Articolul R. 145-9 Pentru fiecare administrator titular care reprezintă diferitele categorii profesionale de practicieni și moașe și organismele de asigurare de sănătate, cinci membri supleanți sunt numiți în aceleași condiții ca și persoanele care au dreptul la prestații. Pentru fiecare administrator titular care reprezintă diferite categorii profesionale de asistenți medicali, se numesc doi membri supleanți în aceleași condiții ca și asinii titulari. În secțiunile de asigurări sociale ale consiliilor regionale de ordine ale medicilor care trebuie să cunoască un număr mare de cereri, numărul supleanților de asigurări poate fi mărit până la nouă. (...) Articolele relevante din Codul de sănătate publică privind chirurgii-dentiști, în vigoare la momentul faptelor, au fost exprimate în aceste cuvinte Articolul L. 4142-2 Consiliul național este asistat de un consilier din statul membru cu vot deliberat și numit de ministrul justiției. Dacă este cazul, unul sau mai mulți consilieri ai supleanților sunt numiți în aceleași condiții. Articolul L. 4142-3 O cameră disciplinară națională, care cunoaște în apel deciziile disciplinare, se află la Consiliul Național. Aceasta cuprinde șase membri titulari și șase supleanți de cetățenie franceză aleși în condițiile prevăzute la articolul L4132-5. Aceasta este prezidată de un membru al consiliului de administrație al statului care are cel puțin rangul de consilier al statului, desemnat în conformitate cu articolul L4142-2. Unul sau mai mulți președinți supleanți sunt numiți în aceleași condiții (...) GRIEF Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge de lipsa independenței și a imparțialității Secțiunii de Asigurări Sociale a Consiliului Național pentru Chirurgii dindentiști. Recurentul se plânge că din cinci membri ai Secției de Asigurări Sociale a Consiliului Național de Medicină Internă, după trimitere, patru au participat la decizia anulată de Consiliul de Stat și au luat deja o hotărâre cu privire la faptele reproșate. Comitetul consideră că această secțiune de asigurări sociale a Consiliului Național nu era independentă și imparțială, așa cum prevede art. 6 alin. Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale civile (...) Guvernul subliniază că Consiliul de Stat nu se pronunță asupra temeiniciei sancțiunii pronunțate împotriva reclamantului. Consiliul de Stat a considerat că instanța de apel ar fi trebuit să fie îndreptățită să facă recurs la motivul întemeiat pe compunerea Tribunalului de Primă Instanță. instanță în măsura în care unul dintre membrii săi a fost aflat sub autoritatea: direct al reclamantului inițial al procedurii împotriva reclamantului. Componența instanței judecătorești din statul membru în cauză nu a fost pusă în discuție de către Consiliul de Stat. De altfel, acesta din urmă nu a fost invalidat de instanța de apel pe fond, și anume legalitatea sancțiunii pronunțate. În decizia sa din 18 mai 2000, instanța de apel a precizat motivele sancțiunii, eliminând anumite motive reținute în primă instanță, dar aceasta nu a împiedicat confirmarea sancțiunii reclamantului. Guvernul consideră că circumstanțele prezentei cereri sunt similare cu cele ale cauzei Diennet c. Franța (hotărârea din 31 august 1995, seria A n 325-A). În cele din urmă, guvernul susține că, în recurs, în cazul în care Secțiunea de asigurări sociale a Consiliului Național de la □Ordre ar fi anulat decizia de primă instanță pentru nerespectarea cerințelor de imparțialitate, aceasta ar fi putut, în orice caz, să facă aceeași apreciere pe fondul litigiului. În plus, cu ocazia celei de a doua examinări în apel, reclamantul nu a adus niciun fapt nou care ar putea modifica aprecierea instanței judecătorești din nou sesizate. Reclamantul răspunde că Consiliul de la . a adus atingere echității procesului. El subliniază că faptele sunt diferite de cele din cauza Diennet c. Franța, deoarece în aceasta din urmă numai trei din șapte membri ai secțiunii disciplinare au luat parte la prima decizie. Curtea consideră, în lumina tuturor argumentelor părților, că această cauză ridică întrebări serioase de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond; prin urmare, nu poate fi declarat în mod vădit nefondat, în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară restul cererii admisibile, toate mijloacele de fond rezervate. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Modulul Președinte
de la requête n
o
30609/04
présentée par Philippe VAILLANT
contre la France
La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 18 mars 2008 en une chambre composée de
:
Peer Lorenzen,
président,
Jean-Paul Costa,
Karel Jungwiert,
Renate Jaeger,
Mark Villiger,
Isabelle Berro-Lefèvre,
Mirjana Lazarova Trajkovska,
juges,
et de Claudia Westerdiek
,
greffière de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 18 août 2004,
Vu la décision partielle du 10 avril 2007,
Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par le requérant,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Philippe Vaillant, est un ressortissant français, né en
1959 et résidant à Nancy. Il est représenté par M
e
le Gouvernement
») est représenté par son agent, M
me
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant exerce la profession de chirurgien-dentiste à Nancy. Il exerçait auparavant au sein d’un cabinet mutualiste dirigé par M.
C., administrateur de la Caisse Primaire d’Assurance Maladie (CPAM) de Nancy. A la suite de son licenciement, le requérant engagea une procédure pour licenciement abusif devant le Conseil de prud’hommes. Le 28
février
1996, la CPAM de Nancy reçut une lettre de dénonciation de l’employeur du requérant, destinée au service médical. Le requérant fit alors l’objet d’un contrôle portant sur dix patients pendant la période du 8
novembre
1994 au 4 janvier 1996.
Le 18 septembre 1997, le service médical de la Caisse Nationale d’Assurance Maladie (CNAM) échelon local de Nancy et le Dr
W., médecin conseil chef de service de la CPAM de Nancy déposèrent une plainte contre le requérant auprès de la section des assurances sociales du conseil régional de Lorraine de l’Ordre des chirurgiens-dentistes. Le mémoire faisait valoir des anomalies de pratique médicale, notamment le manquement du requérant à son devoir d’aménité dans son attitude et ses propos à l’égard des patients, la multiplication de certains actes, le non
‑
respect de la nomenclature générale des actes professionnels, l’existence de fausses indications sur des ententes préalables de prothèses, l’exécution de soins non conformes aux données acquises par la science, etc.
Dans son mémoire en défense du 17 novembre 1997, le requérant fit valoir que la composition de la section des assurances sociales (prévue par l’article
L.145-4 du code de la sécurité sociale) était incompatible avec l’article
6 de la Convention.
Par sa décision du 29 juin 1998, la section des assurances sociales du conseil régional de Lorraine de l’Ordre des chirurgiens-dentistes considéra que ses membres bénéficiaient «
de garanties leur permettant de porter en toute indépendance une appréciation personnelle sur le comportement professionnel des médecins poursuivis devant les sections des assurances sociales et que le Dr Vaillant n’était donc pas fondé à soutenir que la section des assurances sociales du conseil régional de Lorraine ne satisfaisait pas à l’exigence d’indépendance et d’impartialité des juridictions rappelée par l’article
6
§
1 de la CEDH
». Statuant au fond, la section des assurances sociales condamna le requérant à quatre mois d’interdiction de donner des soins aux assurés sociaux, dont deux avec sursis.
Le requérant releva appel de cette décision devant la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes. Il faisait de nouveau valoir l’incompatibilité absolue de l’article 145-6 du code de la sécurité sociale avec l’article 6 de la Convention. De plus, ayant été condamné à une peine temporaire, il rappelait que l’article
L.
145
‑
2 du code de la sécurité sociale (prévoyant les sanctions pouvant être prononcées par les sections des assurances sociales) ne précisait pas la durée maxima de l’interdiction temporaire et qu’en conséquence l’article 7 de la Convention s’opposait, en vertu du principe de la légalité, au prononcé d’une interdiction temporaire.
Le 18 mai 2000, le conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes jugea que les sections des assurances sociales du conseil régional et du conseil national satisfaisaient aux exigences d’indépendance et d’impartialité. Statuant au fond, le conseil national confirma la décision du conseil régional. Enfin, il rejeta le moyen tiré de la violation du principe de légalité considérant que ce moyen ne pouvait être utilement présenté devant la juridiction administrative et que l’article L. 145-2 n’était pas contraire à l’article
7 de la Convention.
Le requérant saisit alors le Conseil d’Etat qui, par un arrêt du 29
mai
2002, jugea comme suit
:
«
Considérant qu’il ressort des pièces du dossier soumis aux juges du fond que la plainte formée à l’encontre de M. Vaillant devant la section des assurances sociales du conseil régional de l’Ordre des chirurgiens dentistes de Lorraine émanait du médecin conseil, chef du service médical près la caisse primaire d’assurance maladie de Nancy
; que la juridiction qui a statué sur cette plainte comptait parmi ses membres, à titre d’assesseur représentant les organismes d’assurance maladie, le docteur
Pe., chirurgien-dentiste conseil au sein du service médical près la caisse primaire d’assurance maladie de Nancy, placé en cette qualité sous l’autorité hiérarchique directe de l’auteur de la plainte
; que du fait de la composition de cette juridiction pour juger l’affaire, il a été porté atteinte à l’équité du procès devant la section des assurances sociales du conseil régional de l’Ordre des chirurgiens-dentistes de Lorraine
; que M. Vaillant est, par suite, recevable et fondé à soutenir qu’en ne soulevant pas d’office l’irrégularité de la composition de la juridiction de première instance la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes a entaché sa décision d’erreur de droit.
»
En conséquence, le Conseil d’Etat annula la décision de la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes du 18
mai
2000 et renvoya l’affaire devant la même juridiction.
Par une décision du 19 décembre 2002, la section des assurances sociales du conseil national annula la décision de la section des assurances sociales du conseil régional mais maintint l’interdiction faite au requérant de donner des soins aux assurés sociaux pendant une durée de quatre mois, dont deux avec sursis.
Le 19 février 2003, le requérant saisit à nouveau le Conseil d’Etat. Il soutenait que la décision attaquée était rendue au terme d’une procédure irrégulière. En application de l’article 6 § 1 de la Convention, la Cour européenne des Droits de l’Homme avait affirmé dans son arrêt
Piersack
c.
Belgique
(série A n
o
86, 1 octobre 1982) que devait se récuser tout juge dont on pouvait légitimement craindre un manque d’impartialité. Il estime choquant que les magistrats dont la décision avait été cassée puissent à nouveau statuer sur les mêmes faits, leur opinion ne risquant guère d’avoir évolué. En l’espèce, le Conseil d’Etat avait annulé la décision de la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes. Cette juridiction était composée de cinq
membres, soit un président, conseiller d’Etat, et quatre assesseurs. Le président disposait de deux suppléants et chacun des assesseurs titulaires, de cinq
suppléants, ce qui permettait de mettre en place plusieurs formations. La section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes qui avait statué le 18 mai 2000 et qui comptait parmi ses membres M. R., son président, les docteurs S. et Pa., représentants du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes, ainsi que les docteurs G. et G.
‑
J., représentants des organismes d’assurance maladie, devait statuer dans une autre formation. Or la décision attaquée mentionnait que cette même juridiction, lorsqu’elle avait statué sur renvoi du Conseil d’Etat, était composée de M. R., président, des docteurs
Pa. et M., représentants du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes, ainsi que des docteurs G. et G.
‑
J., représentants des organismes d’assurance maladie. Sur cinq des membres composant cette juridiction, après renvoi, quatre avaient donc participé à la décision annulée par le Conseil d’Etat et avaient déjà statué sur les faits reprochés.
Le 20 février 2004, le Conseil d’Etat déclara la requête du requérant non admise, en application de l’article L 822-1 du code de justice administrative. Il statua ainsi
:
«
Considérant que, pour demander l’annulation de l’arrêt attaqué, M. Vaillant soutient que la composition de la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre qui a rendu la décision était irrégulière, plusieurs membres de cette juridiction ayant déjà siégé lors du premier examen de l’affaire
; que la décision renverse illégalement la charge de la preuve au détriment du requérant
; qu’elle est insuffisamment motivée sur plusieurs faits ou catégories des faits qui lui sont reprochés
; qu’elle est entachée d’erreur de droit et d’erreur de qualification juridique des faits en ce qui concerne le refus de le faire bénéficier de l’amnistie en jugeant que, par principe, certains faits ne sont pas amnistiables
;
Considérant qu’aucun de ces moyens n’est de nature à permettre l’admission de la requête.
»
B.
Le droit interne pertinent
Les articles pertinents du code de la sécurité sociale disposent
:
Article L. 145-2
«
Les sanctions susceptibles d’être prononcées par la section des assurances sociales de la chambre disciplinaire de première instance ou par la section spéciale des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des médecins ou des chirurgiens
‑
dentistes ou des sages-femmes sont
:
1º) l’avertissement
;
2º) le blâme, avec ou sans publication
;
3º)
l’interdiction temporaire ou permanente, avec ou sans sursis, du droit de donner des soins aux assurés sociaux
;
4º)
dans le cas d’abus d’honoraires, le remboursement à l’assuré du trop-perçu ou le reversement aux organismes de sécurité sociale du trop-remboursé, même s’il n’est prononcé aucune des sanctions prévues ci-dessus
;
(...)
»
Article L. 145-6
«
La section des assurances sociales du conseil régional ou interrégional de l’Ordre est une juridiction. Elle est présidée par un membre du corps des tribunaux administratifs et des cours administratives d’appel en activité nommé par le vice
‑
président du Conseil d’Etat (...)
Elle comprend un nombre égal d’assesseurs membres, selon le cas, de l’ordre des médecins, de l’Ordre des chirurgiens-dentistes (...) et d’assesseurs représentant des organismes de sécurité sociale dont au moins un praticien-conseil nommés par l’autorité compétente de l’Etat. Les assesseurs membres de l’ordre sont désignés par le conseil régional ou interrégional de l’Ordre en son sein.
»
Article L. 145-7
«
La section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens
‑
dentistes est présidée par un conseiller d’Etat nommé (...) par le Garde des Sceaux, Ministre de la Justice. Elle comprend un nombre égal d’assesseurs membres de l’Ordre et d’assesseurs représentant des organismes de sécurité sociale nommés par l’autorité compétente de l’Etat sur proposition de la Caisse Nationale de l’assurance maladie des travailleurs salariés.
»
Article R.145-4
«
La section des assurances sociales du conseil régional de l’Ordre des médecins comprend, outre son président, quatre assesseurs nommés par le préfet de région.
Deux assesseurs représentent l’ordre des médecins. Ils sont nommés sur la proposition du conseil régional de l’Ordre et choisis en son sein.
Deux assesseurs représentent les organismes d’assurance maladie. Ils sont nommés
:
1º
Le premier, sur proposition du médecin conseil régional du régime général de sécurité sociale, parmi les médecins conseils titulaires chargés du contrôle médical dans la région
;
2º
Le second, sur proposition conjointe des responsables des services médicaux compétents dans la région, respectivement, du régime de protection sociale agricole et du régime d’assurance maladie des travailleurs non salariés des professions non agricoles, parmi les médecins conseils titulaires chargés du contrôle médical dans ces régimes. A défaut d’accord entre ces responsables et après mise en demeure demeurée infructueuse, le préfet de région procède, à l’expiration d’un délai de quinze jours à dater de celle-ci, à la désignation d’office du second représentant des organismes d’assurance maladie parmi les médecins conseils d’un des trois régimes mentionnés aux
1º et
2º du présent alinéa, après avis du médecin conseil régional du régime général de sécurité sociale.
»
Article R. 145-5
«
La section des assurances sociales du conseil régional de l’Ordre des chirurgiens-dentistes comprend, outre son président, quatre assesseurs nommés par le préfet de région.
Deux assesseurs représentent l’Ordre des chirurgiens-dentistes. Ils sont nommés sur la proposition du conseil régional de l’Ordre des chirurgiens-dentistes et choisis en son sein.
Deux assesseurs représentent les organismes d’assurance maladie. Ils sont nommés
:
1º
Le premier, sur proposition du médecin conseil régional du régime général de sécurité sociale, parmi les chirurgiens-dentistes conseils titulaires ou, à défaut, parmi les médecins conseils titulaires chargés du contrôle médical dans la région
;
2º
Le second, sur proposition conjointe des services médicaux compétents dans la région, respectivement, du régime de protection sociale agricole et du régime d’assurance maladie des travailleurs non salariés des professions non agricoles, parmi les chirurgiens-dentistes conseils titulaires ou, à défaut, parmi les médecins conseils titulaires chargés du contrôle médical dans ces régimes. A défaut d’accord entre ces responsables et après mise en demeure restée infructueuse, le préfet de région procède, à l’expiration d’un délai de quinze jours à dater de celle-ci, à la désignation d’office du second représentant des organismes d’assurance maladie parmi les chirurgiens
‑
dentistes ou les médecins conseils titulaires d’un des trois
régimes mentionnés aux
1º et
2º du présent alinéa, après avis du médecin conseil régional du régime général de sécurité sociale.
»
Article R. 145-7
«
Deux assesseurs représentent l’ordre des médecins. Ils sont nommés par le conseil national de l’Ordre parmi les membres ou anciens membres des conseils de l’ordre.
Deux assesseurs représentent les organismes d’assurance maladie. Ils sont nommés par le ministre chargé de la sécurité sociale
:
1º
Le premier, sur proposition du médecin conseil national du régime général de sécurité sociale, parmi les médecins conseils chefs de service ou régionaux
;
2º
Le second, sur proposition conjointe des responsables des services médicaux des régimes de protection sociale agricole et du régime d’assurance maladie des travailleurs non salariés des professions non agricoles, parmi les médecins conseils chefs de service ou régionaux chargés du contrôle médical. (...)
Deux assesseurs représentent l’Ordre des chirurgiens-dentistes. Ils sont nommés par le conseil national de l’Ordre en son sein.
Deux assesseurs représentent les organismes d’assurance maladie. Ils sont nommés par le ministre chargé de la sécurité sociale
:
1º
Le premier, sur proposition du médecin conseil national du régime général de sécurité sociale, parmi les chirurgiens-dentistes conseils chefs de service
;
2º
Le second, sur proposition conjointe des responsables des services médicaux des régimes de protection sociale agricole et du régime d’assurance maladie des travailleurs non salariés des professions non agricoles, parmi les chirurgiens-dentistes conseils chefs de service (..)
»
Article R. 145-9
«
Pour chaque assesseur titulaire représentant les différentes catégories professionnelles de praticiens et de sages-femmes et les organismes d’assurance maladie, cinq assesseurs suppléants sont nommés dans les mêmes conditions que les assesseurs titulaires. Pour chaque assesseur titulaire représentant les différentes catégories professionnelles d’auxiliaires médicaux, deux assesseurs suppléants sont nommés dans les mêmes conditions que les assesseurs titulaires.
Dans les sections des assurances sociales des conseils régionaux de l’ordre des médecins qui ont à connaître un nombre important de requêtes, le nombre d’assesseurs suppléants peut être augmenté jusqu’à neuf. (...)
»
Les articles pertinents du Code de la santé publique concernant les chirurgiens-dentistes, en vigueur au moment des faits, étaient libellés en ces termes
:
Article L. 4142-2
«
Le conseil national est assisté par un conseiller d’Etat ayant voix délibérative et qui est nommé par le ministre de la Justice.
Le cas échéant, un ou plusieurs conseillers d’Etat suppléants sont désignés dans les mêmes conditions.
»
Article L. 4142-3
«
Une chambre disciplinaire nationale, qui connaît en appel des décisions rendues en matière disciplinaire, siège auprès du conseil national. Elle comprend six membres titulaires et six membres suppléants de nationalité française, élus dans les conditions fixées à l’article L4132-5. Elle est présidée par un membre du conseil d’Etat ayant au moins le rang de conseiller d’Etat, désigné conformément à l’article L4142-2. Un ou plusieurs présidents suppléants sont désignés dans les mêmes conditions (...)
»
GRIEF
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint du manque d’indépendance et d’impartialité de la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes.
Le requérant se plaint du fait que sur cinq des membres composant la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre des chirurgiens-dentistes, après renvoi, quatre avaient participé à la décision annulée par le Conseil d’Etat et avaient déjà statué sur les faits reprochés. Il estime que cette section des assurances sociales du conseil national n’était pas indépendante et impartiale, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention qui, dans sa partie pertinente, dispose
:
«
Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue équitablement (...) par un tribunal indépendant et impartial, établi par la loi, qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...)
»
Le Gouvernement souligne que le Conseil d’Etat ne s’est pas exprimé sur le bien-fondé de la sanction prononcée à l’encontre du requérant. Le Conseil d’Etat a estimé que la juridiction d’appel aurait dû faire droit au moyen tiré de l’irrégularité de la composition de la formation du jugement de première
instance dès lors qu’un de ses membres se trouvait sous l’autorité hiérarchique directe du plaignant à l’origine de la procédure contre le requérant. La composition de l’instance d’appel n’était pas remise en cause par le Conseil d’Etat. Celui-ci n’a d’ailleurs pas invalidé l’appréciation portée par la juridiction d’appel sur le fond du litige, à savoir la légalité de la sanction prononcée. Dans sa décision du 18 mai 2000, la juridiction d’appel a précisé les motifs de la sanction, en écartant certains motifs retenus en première instance, mais ceci ne l’a pas empêché de confirmer la sanction du requérant.
Le Gouvernement considère que les circonstances de la présente requête sont similaires à celles de l’affaire
Diennet c. France
(arrêt du 31
août
1995, série
A n
o
325-A). Enfin, le Gouvernement affirme qu’en appel, si la section des assurances sociales du conseil national de l’Ordre avait annulé la décision de première instance pour non-respect des exigences d’impartialité, elle aurait pu en tout état de cause porter la même appréciation sur le fond du litige. En outre, lors du deuxième examen en appel, le requérant n’a apporté aucun fait nouveau susceptible de modifier l’appréciation de la juridiction à nouveau saisie.
Le requérant réplique que le Conseil d’Etat a indirectement invalidé l’appréciation portée par la juridiction d’appel sur le fond du litige car il estima que la composition de la juridiction de première instance «
portait atteinte à l’équité du procès
» devant cette juridiction. Il souligne que les fais sont différents de ceux de l’affaire
Diennet c. France
car dans cette dernière seulement trois de sept membres de la section disciplinaire avaient pris part à la première décision.
La Cour estime, à la lumière de l’ensemble des arguments des parties, que ce grief pose de sérieuses questions de fait et de droit qui ne peuvent être résolues à ce stade de l’examen de la requête, mais nécessitent un examen au fond
; il s’ensuit qu’il ne saurait être déclaré manifestement mal fondé, au sens de l’article 35 § 3 de la Convention. Aucun autre motif d’irrecevabilité n’a été relevé.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Déclare
le restant de la requête recevable, tous moyens de fond réservés.
Claudia Westerdiek
Peer Lorenzen
Greffière
Président