ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1322/2017

HOTĂRÂRE

27.09.2017

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1322/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Asupra conflictului negativ de competență;

Prin cererea înregistrată sub nr. x din 2 februarie 2017 pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte, reclamantul A. a chemat in judecată pe S.C. B. S.R.L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 6296,22 RON (1400 Euro) cu titlu de pretenții.

La data de 20 martie 2017 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vălenii de Munte.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată sediul pârâtei este în orașul Agnita, jud. Sibiu.

Reprezentând dreptul comun, în materia competenței teritoriale, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică tuturor cererilor, cu excepția celor pentru care legiuitorul prevede în alt fel. Cum în raport de obiectul acțiunii de față legiuitorul nu a prevăzut o normă contrară și având în vedere și dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., iar localitatea Agnita se află in circumscripția teritorială a Judecătoriei Agnita, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vălenii de Munte și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Agnita, jud. Sibiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Agnita.

La termenul de judecată din data de 14.07.2017, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Agnita și a admis-o pentru următoarele considerente:

Reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată, în fapt și în drept, pe contractul de transport internațional încheiat între reclamant și pârâtă, arătând că a convenit ca pârâta B. S.R.L. să îi transporte mai multe elemente de mobilier din loc. La Riba, Spania, în loc. Surani, jud. Prahova, la soacra sa, în schimbul prețului de 650 euro, și invocând în drept art. 1522, art. 1984 C. civ., Convenția din 19.05.1956, Ordonanța nr. 27/2011, Ordinul 980/2011.

Conform art. 31 pct. 1 din Convenția din 19 mai 1956 referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, semnata la Geneva (CMR*), instanțele române sunt competente teritorial, iar potrivit art. 1072 C. proc. civ., când instanțele române sunt competente, competența se determină conform regulilor din C. proc. civ.

Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: instanța locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport, iar conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauză, potrivit înscrisului "Declarația de conținutul pachetului", locul de sosire al mărfii este în loc. Surani, jud. Prahova. Conform H.G. nr. 337/1993, ceea ce atrage competența teritorială a Judecătoriei Vălenii de Munte, în baza art. 113 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, după ce, în baza art. 116 C. proc. civ., reclamantul a ales Judecătoria Vălenii de Munte, competentă pentru judecarea cererii sale, celelalte părți din cauză precum și instanțele de judecată sunt legate de această alegere de competență, care are caracterul unei competențe teritoriale exclusive, în sensul art. 129 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Față de aceste considerente, instanța a declinat competența de soluționare a dosarului nr. x/2017 în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte. A constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Agnita și Judecătoria Vălenii de Munte, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Raportul juridic dintre părți are la bază un contract de transport internațional de mărfuri.

Conform art. 31 pct. 1 din Convenția din 19 mai 1956 referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, semnată la Geneva, instanțele române sunt competente teritorial, iar potrivit art. 1072 C. proc. civ., când instanțele române sunt competente, competența se determină conform regulilor din C. proc. civ.

În cauză, locul de sosire al mărfii este în loc. Surani, jud. Prahova. Conform H.G. nr. 337/1993, ceea ce atrage competența teritorială a Judecătoriei Vălenii de Munte, în baza art. 113 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamantă, în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.