ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1324/2017

Asupra conflictului negativ de competență;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 19.08.2016, precizată la data de 08.12.2016, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 2.179 euro sau contravaloarea în RON a acestei sume, la data plății; cu cheltuieli de judecată.

Instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița invocată de pârâtă prin întâmpinare și a admis-o pentru următoarele considerente:

Acțiunea are ca obiect pretenții în temeiul art. 1321, 1322 C. civ. care reglementează răspunderea civilă contractuală. Din motivarea în fapt a acțiunii nu rezultă că reclamantul a avut în vedere, la formularea cererii de chemare în judecată, legislația privind consumatorul prin urmare, în ceea ce privește competența teritorială, nu sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., domiciliul consumatorului, ci dispozițiile de drept comun în materie, respectiv art. 107 alin. (1) C. proc. civ., domiciliul/sediul pârâtei.

Raportat la dispozițiile art. 7 pct. 5 din Regulamentul UE nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială și la dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., constatând că excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de pârâtă prin întâmpinare, cu respectarea dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ. și că sediul pârâtei se află în București sector 1, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița și, în consecință, în temeiul art. 129-132 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.

Judecătoria Sectorului 1 București a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale și a admis-o pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse unui consumator este competentă instanța de la domiciliul consumatorului deoarece în speță raportul juridic creat intră sub incidența legislației privind protecția consumatorilor. Întrucât reclamantul-consumator are domiciliul în județul Bistrița Năsăud, a reținut instanța, acesta era îndreptățit să formuleze cererea la Judecătoria Bistrița.

Pentru aceste motive, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița și, constatând ivit conflictul de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Bistrița competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.179 euro invocând art. 1321 și 1322 C. civ.

Potrivit art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992, consumator este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.

Astfel, având în vedere natura raportului juridic invocat de către reclamant, rezultă că acesta are calitatea de consumator, iar reclamanta pe aceea de profesionist, chiar dacă acesta nu a indicat în drept legislația privind protecția consumatorilor.

Regula în materie de competență teritorială este prevăzută de art. 107 C. proc. civ. potrivit cu care cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reglementează competența teritorială alternativă în sensul că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ. în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse unui consumator este competentă instanța de la domiciliul consumatorului.

Așa cum rezultă din cererea formulată la Judecătoria Bistrița, pârâtul are domiciliul în jud. Bistrița, pe raza teritorială a Judecătoriei Bistrița, aceasta fiind instanța competentă teritorial aleasă de reclamant potrivit art. 116 C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamantă, în favoarea Judecătoriei Bistrița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2017.