ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 997/2020

HOTĂRÂRE
20.02.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 997/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 20 februarie 2020

Asupra excepției nulității recursului invocată din oficiu;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, sub nr. x/2018, la data de 17.10.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministrul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat obligarea acestora să modifice Ordinul MAI nr. 140/2017, în sensul de a introduce în anexa sa și arestul IPJ Arad începând cu data de 24.07.2012 între aresturile cu condiții neconforme de detenție, să i se acorde recursul compensatoriu, respectiv 6 zile la 30 de zile executate, adică 18 zile în total, pe cele 3 luni cât a fost cazat.

De asemenea, a solicitat ca daunele morale în cuantum de 5000 euro să fie plătite în solidar de cei doi pârâți și separat obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne la plata daunelor de 5000 euro pentru că i-a reținut cererea și nu i-a înaintat-o celuilalt pârât.

Pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad, întrucât prin acțiunea introdusă reclamantul a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne și Ministrul Afacerilor Interne, solicitând instanței, printre altele, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună modificarea Ordinului MAI nr. 140/2017 privind situația centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție.

Pârâtul a mai invocat excepția necompetenței funcționale a instanței întrucât capetele de cerere 2 și 3 nu se circumscriu obiectului specific acțiunilor în contencios administrativ și fiscal.

Pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la solicitările de la punctele 2 și 3 din acțiunea reclamantului, întrucât pentru a fi angajată răspunderea ministerului trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 C. civ. referitoare la răspunderea civilă delictuală.

De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru perioada 21.08.2013 - 13.09.2013, întrucât în această perioadă, reclamantul nu s-a aflat încarcerat în Centrul de reținere și arestare preventivă, din cadrul IPJ Arad, ci la Penitenciarul Spital Colibași.

Pârâtul a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în ceea ce privește solicitările de la punctele 2 și 3 din acțiuni, întrucât drepturile solicitate pot face obiectul unei alte proceduri, respectiv ale Legii nr. 169/2017.

Pârâtul a invocat și excepția prescripție dreptului material la acțiune, conform art. 2500 C. civ., cu depășirea termenului de 3 ani prevăzut de art. 2517 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 999/14.12.2018 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. x/2018 a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Arad, invocată de către pârâții Ministrul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne, și în consecință s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de către reclamantul A., deținut în Penitenciarul Timișoara, în contradictoriu cu acești pârâți, la Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2018 la data de 13.02.2019, iar prin notele de ședință depuse de ambii pârâți s-a invocat puterea de lucru judecat în ceea ce privește pretenția reclamantului de acordarea despăgubirilor pentru condiția de detenție necorespunzătoare, fiind depuse în acest sens hotărâri judecătorești pronunțate în soluționarea unor cereri similare ale reclamantului.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 104 din 21 martie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., deținut în Penitenciarul Timișoara în contradictoriu cu pârâții Ministrul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A..

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția netimbrării recursului, conform art. 248 din C. proc. civ.

Regularitatea promovării căii de atac

Înalta Curte constată că, deși recurentului-reclamant i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, datorată conform 24 din O.U.G. nr. 80/2013, astfel cum rezultă din dovada primirii procedurii de citare, recurentul nu și-a îndeplinit această obligație legală.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată i se pune în vedere părții obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Art. 32 din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii.

Prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute la art. 486 alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru aceste considerente, Înalta Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. și va anula recursul, ca netimbrat.

Anulează recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 104 din 21 martie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 februarie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-06-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1259/2020
Ședința publică din data de 24 iunie 2020 asupra recursului de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregi
ÎCCJ 2018-12-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4648/2018
râtului se impune a fi respins, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Începând cu data de 3 ianuarie 2014, reclamantul recurent A. s-a aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de 5 ani și 6 luni închisoare, în
ÎCCJ 2023-04-04
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 525/2023
Ședința publică din data de 04 aprilie 2023 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureș
ÎCCJ 2019-06-19
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2019
Deliberând asupra cauzei civile de față și având în vedere dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 aprilie 2017, pe rolul Tribunalului Ara
ÎCCJ 2025-02-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 383/2025
Ședința publică din data de 12 februarie 2025 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03.09.2020, recla
Sursă