ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4735/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4735/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 15 octombrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018, la data de 09.10.2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 16773/10.09.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților, prin care a fost respinsă în totalitate cererea sa pentru plata din disponibilitățile acesteia a creanței în valoare de 5.676,30 RON, actualizată cu indicele de inflație, reprezentând răscumpărarea poliței de asigurare x.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 156 din 17 ianuarie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză și apărările formulate de intimată
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și solicitând casarea hotărârii și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței instanței de fond.
Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de renunțare la judecata recursului
La data de 25 iulie 2019, recurenta-reclamantă a depus cerere de renunțare la judecata recursului ce face obiectul prezentului dosar.
Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurenților care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Având în vedere dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) din același cod, care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentei-reclamante de renunțare la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 156 din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2019.