ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4307/2019

Ședința publică din data de 27 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamantul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contradictoriu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene - Direcția Constatare și Anulare Nereguli - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli PODCA a solicitat suspendarea și anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/RPVC/10.11.2015 aferent proiectului cod SMIS 39173 "Planificare strategică pentru administrația agricolă", așa cum a fost menținut prin Decizia nr. 34/14.01.2016 privind soluționarea contestației formulată de acesta, înregistrată la DDCA sub nr. 42-CTS din 15.12.2015.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 436 din 14 februarie 2017, a respins cererile conexe formulate de reclamantul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contradictoriu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene - Direcția Constatare și Anulare Nereguli - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli PODCA, ca neîntemeiate.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că legiuitorul a statuat că acest motiv poate fi invocat atunci când "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Echipa de control a constatat în urma verificărilor efectuate faptul că MADR a acordat/calculat majorarea salarială prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare și la sporul de condiții vătămătoare.

Prin contestația formulată, MADR, a arătat instanței faptul că stabilirea salariului de bază corespunzător funcției publice implică reconstrucție salarială, respectiv aplicarea succesivă asupra salariului în plată la data de 31.12.2009 a tuturor modificărilor aduse prin actele normative ulterioare referitoare la salarizarea funcționarilor publici.

Instanța de fond în judecarea cauzei a reținut că nu prezintă relevanță faptul că echipe diferite de control din cadrul AMPODCA au verificat și validat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor. Or, atât timp cât o echipă a verificat și validat/aprobat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor membrilor echipei de implementare a proiectului, având același punct de vedere/interpretare față de legislația specifică în vigoare cu MADR, nu se justifică cum de o altă echipă a interpretat aceleași, acte normative într-un mod diferit. Recurentul precizează că pentru plata fiecărui membru al echipei de implementare a acestui proiect au fost emise lunar, cu respectarea prevederilor legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, ordine ale ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind majorarea salariului pentru personalul care lucrează în echipele de proiecte finanțate din Fondul Social European în cadrul PODCA.

Referitor la informațiile menționate în documentele de recapitulări de plată pentru perioada 01.08.2012-31.12.2012 și 01.01.2013 și 31.10.2013, cheltuielile salariale, respectiv contribuțiile angajatorului, solicitate de MADR în cadrul Cererii de rambursare nr. x și Cererii de rambursare nr. x au fost calculate în conformitate cu legislația în vigoare și s-au aplicat la cuantumul lunar al salariului brut pe proiect. Or, salariul brut pe proiect s-a calculat prin însumarea salariului de bază majorat cu numărul de clase suplimentare și a sporului de condiții vătămătoare majorat ținând cont de orele lucrate pe proiect conform ordinelor ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind majorarea salariului pentru personalul care lucrează în echipa de proiect, a pontajelor și a rapoartelor lunare de activitate.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimatul Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului pentru nemotivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că atât excepția nulității cât și recursul sunt nefondate.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate

În ceea ce privește excepție nulității recursului invocată prin întâmpinare de către intimat, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Pe fond, Înalta Curte constată că din actele și lucrările dosarului rezultă că în baza Mandatului nr. x/03.08.2015, modificat prin Mandatul nr. x/24.09.2015, mandate emise de către Șeful Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, echipa de control a procedat la verificarea algoritmului de calcul al cheltuielilor salariale (aferente întregii perioade de implementare a proiectului) pentru persoanele din echipa de proiect, care au fost solicitate și, respectiv, decontate din bugetul proiectului cod SMIS 39173, în cadrul cererilor de rambursare CR1 și CR2, în baza documentației aferente puse la dispoziție.

Prin cererile de rambursare nr. x și 2, recurentul, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat la rambursare cheltuieli cu salarizarea membrilor din echipa de implementare a proiectului, depunând în acest sens copii ale actelor administrative privind acordarea claselor de salarizare conform timpului alocat și prestat efectiv pentru implementarea activităților în cadrul proiectului.

Astfel au fost analizate ordinele lunare de încadrare a personalului implicat în implementarea proiectului cod SMIS 39173, pontajele pentru perioada cuprinsă între lunile august- noiembrie 2012 (aferente CR1) și, respectiv, pe cele privind lunile decembrie 2012 - septembrie 2013 (aferente CR2).

De asemenea, au fost verificate și Recapitulațiile de plată pentru perioada de referință 01.08.2012 până la 31.12.2013 (aferentă CR1) și, respectiv, pentru perioada de referință 01.01.2013 până la 31.10.2013 (aferentă CR2).

Din analiza Recapitulațiilor de plată pentru perioada de referință 01.08.2012 până la 31.12.2013 (aferentă CR1) și, respectiv, pentru perioada de referință 01.01.2013 până la 31.10.2013 (aferentă CR2), s-a reținut faptul că recurentul a luat în considerare ca bază de calcul (respectiv, "salariul brut conform Legii nr. 284/2011") pentru drepturile salariale ale membrilor echipei de implementare a proiectului cod SMIS 39173, cuantumul rezultat din însumarea valorilor precizate în cadrul ordinelor lunare mai sus amintite, înscrise în coloana "Salarialul de bază", (salariu ce a fost majorat proporțional cu timpul lucrat de către aceste persoane pentru toate proiectele finanțate din FSE, în luna respectivă), cu cele din coloana "Spor de condiții vătămătoare".

În cadrul celei de-a doua coloane, sporul de condiții vătămătoare pentru perioadele menționate, a fost calculat prin majorarea cu numărul de clase suplimentare aferente timpului de lucru prestat de către persoanele implicate în toate proiectele FSE aferente perioadei în discuție.

Astfel, a rezultat faptul că majorarea salarială a fost acordată prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare atât la salariul de bază, cât și la sporul de condiții vătămătoare.

Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, neregula constatată în urma verificărilor efectuate, rezidă tocmai din faptul că recurentul a acordat/calculat majorarea salarială prin aplicarea unui număr suplimentar de clase de salarizare și la sporul de condiții vătămătoare, fapt ce contravine prevederilor art. 34 alin (1) din Legea - cadru nr. 284/2010, care reglementează faptul că "Personalul din autoritățile administrației publice centrale, din structurile din subordinea autorităților administrației publice centrale si din instituțiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de la data intrării în vigoare a prezentei legi de o majorare a salariului de bază cu până la 75%.

Totodată, începând cu 1 ianuarie 2011, în locul majorării de până la 75%, de o majorare de până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporțional cu timpul efectiv alocat realizării activităților pentru fiecare proiect, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, fără a depăși durata maximă a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare și fără a depăși în total numărul maxim de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2)".

Din formularea dată de legiuitor, rezultă în mod clar faptul că majorarea cu clasele de salarizare cuvenite personalului care desfășoară activități în cadrul echipelor, de implementare ale proiectelor, se aplică/calculează numai la salariul de bază, și, ca urmare, aceeași majorare nu poate fi adăugată și la sporul de condiții vătămătoare, aspect ce reiese și din exemplificările modalităților de calcul prevăzute de Ordinul nr. 77/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, coroborate cu precizările formulate în Manualul de Implementare a PODCA, potrivit cărora: "La stabilirea drepturilor salariale pentru personalul plătit din fonduri publice este necesar să se aibă în vedere prevederile Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010 și ale OMFP nr. 77/2011 privind normele de aplicare a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și ale Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanță de j| urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar".

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare:

"aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificare succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor, funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare."

Totodată, la alin. (2) al aceluiași articol, se menționează faptul că, "valoarea salariilor de bază, soldelor, funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului plătit în anul 2011 se stabilește prin Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice."

Astfel, prin acordarea unui număr suplimentar de clase de salarizare și la sporul de condiții vătămătoare, recurentul a efectuat o plată de natură necuvenită în cuantum de 1.487,00 RON (CR1+CR2) și care constituie neregulă, în înțelesul dat de dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia: "în sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.(...)".

Înalta Curte apreciază că susținerea recurentului potrivit căreia "pe durata implementării proiectului, echipe diferite de control din cadrul AM PODCA, au verificat și validat/aprobat la decontare cheltuielile generate de plata salariilor membrilor echipei de implementare a proiectului, având același punct de vedere/interpretare față de legislația specifică în vigoare," este neîntemeiată, deoarece, prin încheierea contractului de finanțare, acesta a acceptat finanțarea nerambursabilă și s-a angajat, să implementeze proiectul pe propria răspundere, conform scopului acestuia, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract și cu legislația comunitară și națională.

Verificările efectuate de către AM PODCA privind modalitatea de implementare a proiectului nu exonerează de răspundere beneficiarul finanțării nerambursabile și, potrivit reglementărilor privind activitatea de verificare și constatare a neregulilor, acesta are dreptul de a constata pe întreaga valabilitate a contractului de finanțare eventuale încălcări ale legislației naționale si comunitare.

Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 12 pct. (2) din contractul de finanțare, potrivit cărora "în situația identificării unei nereguli, AM va lua toate măsurile necesare pentru constatarea neregulii și de stabilire a corecțiilor financiare și/sau creanțelor bugetare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora".

Înalta Curte constată că sporul pentru condiții vătămătoare reprezintă un cuantum de "până la 10% din salariul de bază", menționat distinct față de salariul de bază.

Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 menționează expres faptul că "în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, care făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (...)".

Așadar, contrar susținerilor recurentului, în salariul de bază sunt cuprinse doar acele sporuri, indemnizații care făceau parte din salariul de bază.

Or, fiind vorba de un spor care se calculează în funcție de salariul de bază, acesta nu putea fi cuprins în salariul de bază conform Legii nr. 285/2010.

De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect, legal, starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 436 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 septembrie 2019.