ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5340/2021

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programe Europene - Direcția Constatare și Anulare Nereguli - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli PODCA a solicitat anularea Deciziei nr. 43/01.06.2016 privind soluționarea contestației formulate și înregistrată la DDCA sub nr. x din 03.05.2016, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11.04.2016 privind proiectului cod SMIS 39182 "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a structurilor subordonate".

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2006 din 12 iunie 2019, a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programe Europene- Direcția Constatare și Anulare Nereguli-Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli PODCA.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că primul control, efectuat de instituțiile abilitate, a constatat că o angajată a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a participat la două sesiuni de formare profesională ale aceluiași curs (Sistemul de control managerial intern- nivel baza) astfel: la sesiunea nr. 1 organizată în perioada 21-27.09.2014 la Neptun și la sesiunea nr. 11 organizata în perioada 02-06.03.2015 la Constanța.

MADR a fost sancționat cu aplicarea sancțiunii în valoare de 1.317,50 RON fără TVA, cheltuielile considerate neeligibile de către MDRAP-DGPE-OCSN-SCSNPODC, reprezentând cazare, transport și masă pentru cursantul care a participat pentru a doua oara la același curs.

Ulterior, MDRAP- DGPE-OCSN-SCSN PODCA a emis un nou proces-verbal pentru îndreptarea erorii de calcul cu privire la debit, respectiv procesul-verbal nr. x/16. O3.2016, prin care a fost diminuată creanța bugetară de la 1.317,50 RON la suma de 1.251,63 RON.

La următoarea verificare, echipa de control a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11.04.2016 aferent proiectului cod SMIS 39182 "Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a structurilor subordonate".

Prin Decizia nr. 43/01.06.2016 s-a dispus în sarcina MADR o creanță bugetară în valoare de 42,50 RON, întrucât s-a constatat că o angajată a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a participat la două sesiuni de formare profesională ale aceluiași curs (Sistemul de control managerial intern- nivel bază) astfel: la sesiunea nr. 1 organizata în perioada 21-27.09.2014 la Neptun și ia sesiunea nr. 11 organizată în perioada 02-06.03.2015 la Constanța, suma menționată reprezentând decontarea cheltuielilor efectuate cu distribuirea suportului de curs.

În opinia recurentului, prin nicio reglementare nu se interzice participarea aceleiași persoane la același curs, de două ori.

Potrivit H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, toate costurile efectuate de MADR au fost eligibile fiind atribuite unei activități individuale din cadrul operațiunii și pentru care s-a demonstrat legătura cu activitatea în cauză. Or, toate cheltuielile s-au făcut ca urmare a verificărilor documentelor justificative depuse în vederea rambursării cheltuielilor aferente CR4.

La momentul depunerii documentelor justificative nu au fost semnalate aceste cheltuieli ca fiind neeligibile, suma solicitată de către MADR fiind rambursată integral.

Recurentul consideră că entitatea emitentă a titlului executoriu avea obligația de a indica temeiul legal încălcat de MADR pentru care se dispune aplicarea sancțiunii dispuse prin actele contestate.

Recurentul mai susține că instanța de fond a omis aspectul potrivit căruia procesul-verbal de constatare trebuie în mod obligatoriu să cuprindă indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, respectiv indicarea textului legal încălcat de contravenient. Or, în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare contestat, Direcția Generală Programe Europene - Direcția Constatare și Anulare Nereguli - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli PODCA din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nu a indicat textul legal care nu a fost respectat de MADR.

Astfel fiind, recurentul consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre prin aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Participarea aceluiași cursant de două ori la același curs a fost determinată de necesitatea aprofundării și actualizării cunoștințelor, avându-se în vedere fișa de post și atribuțiile funcționarului public în cauză.

Totodată, participarea aceluiași cursant la două cursuri identice nu încalcă în nici un fel recomandările experților Băncii Mondiale conform cărora toți angajații administrației agricole trebuie să dețină cunoștințe de bază în domeniul sistemului de control managerial intern, iar persoanele cu responsabilități de management sau membre ale Grupului de lucru pentru implementarea sistemului de control managerial intern trebuie să dețină cunoștințe avansate.

Recurentul consideră că în cauză, cursantul are dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile și pregătirea profesională, așa cum statuează legiuitorul prin prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, potrivit Codului Controlului intern/managerial prevăzut în Ordinul Ministerului Finanțelor Publice 946/2005, în vigoare la momentul derulării activităților proiectului cod SMS 39182, la capitolul 3, standardul 3 "Competența. Performanță" se precizează faptul că "Managementul entității publice evaluează continuu nevoile și cerințele acesteia, fapt care permite luarea unor decizii motivate în materie de formare, supraveghere, atribuirea sarcinilor și de reorganizare".

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Intimatul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, să se constate că operează puterea de lucru judecat, prin raportare la decizia nr. 913/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal și, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că între recurent, în calitate de autoritate contractantă și S.C. A. S.R.L., în calitate de prestator, a fost încheiat contractul de servicii nr. x/15.09.2014, având ca obiect "prestarea de servicii de formare profesională necesare implementării proiectului implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR și a structurilor subordonate".

Serviciile prestate au constat în organizarea a 14 sesiuni de formare profesională, în domeniul sistemului de control intern/managerial, în cadrul cărora au fost instruiți un număr de 280 de participanți din cadrul MADR și a structurilor subordonate. Sesiunile de formare profesională au fost desfășurate în perioada septembrie 2014 - martie 2015.

Potrivit ofertei depuse de S.C. A. S.R.L., anexă la contractul de servicii nr. x/15.09.2014, separat de valoarea care reprezenta onorariul lectorilor și care nu constituie o variabilă funcție de numărul de participanți, a fost stabilit și un cost unitar per participant în cuantum de 50,00 RON fără TVA, acesta incluzând suportul de curs, mape, materiale consumabile specifice formării, materiale informative și promoționale.

Pentru serviciile prestate, S.C. A. S.R.L. a emis factura fiscală nr. x/16. O4.2015, achitată de către beneficiar, prin Ordinele de plată nr. x, nr. 914 și nr. 915, emise în data de 29.04.2015.

Serviciile de formare profesională au fost solicitate spre decontare în cadrul cererii de rambursare nr. x, înregistrată la AMPODCA cu nr. x/29.05.2015, la linia bugetară 1-6 Onorarii (consultanți, lectori, experți, formatori, etc). Suma solicitată a fost în cuantum de 147.500,00 RON la care se adaugă TVA în valoare de 35.400,00 RON.

Din verificarea modului de organizare a modulelor de training (instruire), s-a constatat că o angajată din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a participat atât la sesiunea nr. 1 (organizată în Neptun, în perioada 22-26.09.2014), cât și la sesiunea nr. 11 (organizată în Constanța, în perioada 02-06.03.2015), sesiuni care au avut aceeași tematică, respectiv "Sistemul de control intern/managerial" pe baza unei agende de curs identică pentru toate sesiunile de formare.

Înalta Curte constată că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11.04.2016, în mod corect s-a stabilit o creanță bugetară în cuantum de 42,50 RON, reprezentând cheltuieli neeligibile (suport de curs, mape și materiale consumabile specifice formării/materiale informative și promoționale) care nu respectă principiile unui management financiar riguros, fiind generate de participarea aceleiași persoane la modulul de instruire nr. 11, având aceeași tematică cu modulul nr. 1.

Critica potrivit căreia în cuprinsul actului de constatare nu au fost indicate, dispozițiile de drept încălcate este neîntemeiată.

Înalta Curte constată că dispozițiile de drept încălcate au fost menționate atât în cadrul pct. 6 - "Motivele de fapt", subpct. 6.2, cât și în cadrul pct. 7 -"Temeiul de drept".

Nici susținerea potrivit căreia cele două sesiuni au fost organizate în ani diferiți, nu are nicio relevanță, în raport cu îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor, deoarece tematica de instruire a fost aceeași, fiind bazată pe o agendă de curs identică și acceptată de către recurent pentru toate sesiunile de formare, fără însă să fie dobândite informații suplimentare față de cele furnizate în prima sesiune.

De asemenea, nici precizare conform căreia sesiunile respective au avut formatori diferiți nu poate fi primită întrucât nu au fost predate alte informații decât cele standard pentru tematica aprobată, nefiind astfel relevantă persoana formatorului.

De altfel, formarea continuă nu presupune participarea de mai multe ori la sesiunile de formare având același obiect, structură și tematică, ci identificarea unor niveluri noi, superioare celor deja dobândite sau formarea altor aptitudini. Cu alte cuvinte, un funcționar public nu se poate forma dacă participă la același curs de mai multe ori, acest scop fiind atins prin diversificarea cunoștințelor pe domenii de interes și activitate separate, care să fie în strânsă legătură cu activitățile pe care urmează să le desfășoare în cadrul instituției publice.

Așadar, formatorii care au prezentat tematica de curs pentru fiecare din cele 14 sesiuni de formare, au fost acceptați de către autoritatea contractantă odată cu declararea câștigătoare a ofertei depuse și analizate în cadrul derulării procedurii de achiziție, desfășurându-și activitatea în baza unui anumit calendar convenit cu prestatorul de servicii, conform relațiilor contractuale intervenite între aceștia, pentru îndeplinirea obiectului contractului de servicii perfectat cu autoritatea contractantă.

Înalta Curte constată că temeinic și legal s-a reținut de către instanța de fond că actele contestate au fost emise în acord cu dispozițiile legale incidente, reținându-se existența unei creanțe bugetare în cuantum de 42,50 RON, reprezentând cheltuieli neeligibile generate de participarea aceleiași persoane la modulul de instruire nr. 11, având aceeași tematică cu modulul nr. 1.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod corect a constatat că recurentul avea obligația de a justifica motivul pentru care aceeași persoană a participat de două ori la un seminar cu aceeași temă, în detrimentul altor persoane sau a realizării altor activități de natură a asigura implementarea proiectului.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 2006 din 12 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2021.