ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3589/2020

Ședința publică din data de 15 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună:

a) anularea în parte a actului administrativ cu caracter normativ constând în documentul "Model Plan de Pază Transport Valori" emis/publicat de Pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române în fișierul https://wvvw.politiaromana.ro/fdes/userfiles/DOP/Model_Plan_de_Paza_Transport_Valori.doc aflat pe pagina https://politiaromana.ro/ro/stiuctura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-de-ordine-publica/serviciul-sisteme-de-securitate-private/informatii-utile 1401956129/modele-planuri-de-paza de pe website-ul acestuia, respectiv, mai exact, anularea:

- paragrafului al doilea din cap. VIII "Dispozitivul de pază al transporturilor" din Model Plan (aflat la pagina 6 a Model Planului), al cărui conținut este:

"Fiecare echipaj este compus din ... (casier colector, însoțitori transport valori și conducător auto etc.)";

- literei majuscule B "Consemnul particular" din cap. IX "Consemnul posturilor" din Model Plan, inclusiv, mai ales, a ultimei liniuțe a literei minuscule a) "Agent de pază transport valori" din punctul 2 "îndatoririle echipajului la predarea/primirea valorilor care se transportă" (aflată la pagina 8 a Model Planului), al cărei conținut este:

"- este interzisă participarea acestora la operațiunile de manipulare a bunurilor sau valorilor, având misiunea strictă de supraveghere și pază";

b) în subsidiar, în măsura în care se consideră zisele prevederi sunt legale la data formulării prezentei cereri, constatarea nulității ziselor prevederi (și/sau a oricăror alte prevederi cu conținut identic/similar incluse în procedura PS-10-IGPR/DOP a Pârâtului IGPR și/sau în oricare alt act administrativ cu caracter normativ emis de Pârâtul MAI și/sau Pârâtul IGPR) înainte de data de 29 ianuarie 2016;

- acordarea cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1240 din 05.04.2017:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și, în consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta;

- a respins excepțiile inadmisibilității și lipsei de interes în formularea acțiunii, precum și excepția decăderii din dreptul de a depune acțiunea, excepții invocate de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române;

- a admis în parte acțiunea reclamantei A. S.A. formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române;

- a anulat în parte actul administrativ reprezentat de Modelul Plan de Pază Transport Valori emis de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, și anume:

- paragraful al doilea din Capitolul VIII "Dispozitivul de pază al transporturilor";

- lit. B) "Consemnul particular" din Capitolul IX "Consemnul posturilor";

- a luat act de faptul că reclamanta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, care a solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, respingerea acțiunii reclamantei A. S.A.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a prezentat istoricul litigiului și a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Soluția pronunțată de prima instanță este contrară prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 333/2003, republicată, care nominalizează elementele pe care trebuie să le cuprindă Modelul Plan de Pază Transport Valori. Acesta este un instrument de lucru consultativ, de îndrumare, publicat pe pagina web a Poliției Române de către Direcția de Ordine Publică.

Planul în discuție trebuie întocmit de societăți cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul pazei, respectiv a Legii nr. 333/2003, republicată, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și proiecția persoanelor și a Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 301/2012, cu modificările și completările ulterioare. Nerespectarea dispozițiilor Planului poate să atragă sancționarea societății care desfășoară activități în acest domeniu.

Instanța de fond în mod eronat a reținut faptul că Modelul Plan de Pază Transport Valori adaugă la lege, contrar prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În realitate, așa cum se detaliază în cuprinsul Modelului Plan de Pază Transport Valori, echipajul transportului de valori este compus din casier colector, însoțitori transport valori și conducător auto. Agenților de securitate transport valori le este interzisă participarea la operațiunile de manipulare a bunurilor sau valorilor, întrucât aceștia au misiunea strictă de supraveghere și pază.

Aceste prevederi sunt în acord cu dispozițiile art. 25 alin. (4) și (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Totodată, dispozițiile art. 57 din Anexa la H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, care stabilesc condițiile de derulare a transporturilor bunurilor și valorilor, fac referire la o pluralitate de subiecți, noțiunea utilizată fiind aceea de "agenți ai unei societăți specializate de pază și protecție ."

Recurentul arată că personalul care desfășoară activități de pază și transport valori trebuie ca, din punct de vedere numeric, să fie stabilit în conformitate cu standardul minimal impus de lege, să fie echipat și dotat corespunzător și să dețină competențe specifice obținute prin cursuri de specializare.

Actele normative care reglementează domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, nu fac referire la categoria de personal "casier" pentru segmentul transporturilor de valori, iar pentru cazurile în care norma legală face totuși trimitere la aceasta, nu are niciun fel de conotații legate de activitatea de pază.

Intimatul Ministerul Afacerilor Interne a depus la dosar un punct de vedere în care a precizat faptul că nu a fost recurată soluția pronunțată de prima instanță cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive motiv pentru care aceasta a intrat sub autoritatea de lucru judecat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

Așa cum s-a precizat la pct. 1 al prezentei decizii, controlul judiciar declanșat de recurentul-reclamant, în temeiul art. 8 și art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are ca obiect verificarea legalității actul administrativ reprezentat de Modelul Plan de Pază al Transporturilor de Valori interjudețene și locale emis de recurentul Inspectoratul General al Poliției Române, și anume:

- paragraful al doilea din Capitolul VIII "Dispozitivul de pază al transporturilor", în care se menționează faptul că "Fiecare echipaj este compus din (…) casier colector, însoțitori transport valori și conducător auto, etc";

- lit. B) "Consemnul particular" din Capitolul IX "Consemnul posturilor", mai ales a ultimei liniuțe a literei a) "Agentul de pază transport valori" din pct. 2 " Îndatoririle echipajului la predarea/primirea valorilor care transportă", în care se arată faptul că este interzisă participarea agentului de pază transport valori la operațiunile de manipulare a bunurilor sau valorilor, acesta având misiunea strictă de supraveghere și pază.

Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond a analizat în mod detaliat și judicios dispozițiile normative incidente pe subiectul analizat, precum și susținerile părților litigante, iar concluzia la care a ajuns este corectă.

Modelul Plan de Pază al Transporturilor de Valori interjudețene și locale a fost emis de recurentul Inspectoratul General al Poliției Române în aplicarea Legii nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, și a Normelor metodologice de aplicare a legii anterior arătate, aprobate prin H.G. nr. 301/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 25 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 333/2003:

"(1) Paza transporturilor de bunuri și valori sau a celor cu caracter special se organizează și se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia. (…)"

(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile și valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor și valorilor care se transportă, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general și particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice și de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare. (…)

(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puțin o persoană înarmată, în cadrul localității, și de minimum două, în afara acesteia.

(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor și valorilor, precum și a celor speciale, prevăzute la art. 24, se stabilesc de comun acord, de către conducătorul unității care asigură efectivele de pază și cel al unității beneficiare, prin planul de pază și prin contract."

Dispozițiile legale anterior citate precizează faptul că un echipaj poate fi alcătuit din două, respectiv o persoană, în funcție de locul unde urmează să se efectueze transportul de bunuri și valori.

Așa cum în mod judicios a reținut judecătorul fondului cauzei, prevederile din Modelul Plan de Pază al Transporturilor de Valori interjudețene și locale supuse controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ adaugă la legea în aplicarea cărora au fost emise, întrucât în lege nu este stipulată cerința ca respectivul echipaj să fie alcătuit din trei persoane.

Situația este similară și în ceea ce privește calitățile, atribuțiile și posibilitatea cumulării de competențe ale personalului echipajelor. Într-adevăr, o astfel de reglementare detaliată, cu consecința alcătuirii unui dispozitiv de pază din persoane care să aibă, în tot sau în parte, atribuții diferite, ori a interzicerii participării la operațiuni de manipulare a bunurilor sau valorilor, este contrară legii în contextul în care astfel de distincții între membrii dispozitivului de pază, precum și sub aspectul atribuțiilor acestora, nu se regăsesc în Legea nr. 333/2003 și, respectiv, în H.G. nr. 301/2012.

În susținerea legalității actului administrativ contestat, recurentul invocă faptul că cerințele minimale prevăzute de art. 57 din Anexa la H.G. nr. 301/2012 stabilesc condițiile de derulare a transporturilor bunurilor și valorilor, făcând referire la pluralitatea de subiecți "agenți ai unei societăți specializate de pază și protecție."

În mod corect, judecătorul fondului a raționat în sensul că această susținere nu este fondată, deoarece împrejurarea că H.G. nr. 301/2012 face trimitere în mod generic la o pluralitate de subiecți nu poate constitui temei legitim pentru a se deroga de la prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 333/2003.

De asemenea, sunt lipsite de relevanță juridică alegațiile recurentului în sensul că agenților de securitate destinați protecției transporturilor de valori le este interzis să desfășoare și alte activități simultan cu cele de pază, în contextul în care misiunea exclusivă a acestora este asigurarea pazei. Este de observat faptul că astfel de distincții nu sunt făcute în Legea nr. 333/2003 a cărei executare trebuie realizată prin actul administrativ contestat.

Ca atare, dispozițiile din Modelul Plan de Pază al Transporturilor de Valori interjudețene și locale criticate nu asigură executarea Legii nr. 333/2003, ci adaugă la aceasta prin impunerea unor obligații suplimentare precum și a unor restricții, ceea ce contravine principiului ierarhiei actelor normative, reglementat de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În consecință, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției Române împotriva sentinței civile nr. 1240 din 5 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iulie 2020.