ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2844/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2844/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 25 iunie 2020
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia sub nr. x/5017, la data de 17.03.2017, reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în contradictoriu cu pârâta Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale, a solicitat admiterea contestației formulate împotriva deciziei nr. x/28.02.2017 emisă de pârâtă, prin care s-a respins contestația formulată împotriva titlului de creanță - Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016 aferent proiectului x cu titlul "Integrarea cercetării românești în contextul cercetării europene - burse doctorale", cod SMIS- 19162, emisă de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale.
II Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința civilă nr. 86 din 8 mai 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga", în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ca neîntemeiată.
III Recursul formulat de reclamantă
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, iar în rejudecare admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate de către organismul intermediar prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 în momentul când a efectuat a doua verificare a achizițiilor autorității contractante în cadrul Proiectului x.
Atât verificarea inițială din 2015, cât și reverificarea din 2016, s-au efectuat în baza aceluiași Raport de audit, nr. x/25.09.2015, fără a fi îndeplinite condițiile reglementate de prevederile art. 31 din OU nr. 66/2011, reverificarea nu s-a efectuat ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inițial, ci s-a efectuat în temeiul aceleiași suspiciuni de neregulă.
În continuare, recurenta a arătat că argumentația instanței de fond, potrivit căreia a divizat pe coduri CPV planificarea achiziționării serviciilor și produselor din anexa 10.2 prezentată (pozițiile 9,10,11,12), ducând la distorsionarea procesului de achiziție", este eronată, din probatoriul administrat rezultă că materialele achiziționate au avut destinații diferite în cadrul cercetărilor efectuate de membrii grupului țintă, deci un scop divergent și nu concurent.
Cu privire la încălcarea principiului transparenței și neasigurarea unui grad de publicitate adecvat în cazul atribuirii unor contracte de furnizare de bunuri, a demonstrat că a efectuat achiziția din SEAP. Achiziția din Catalogul electronic disponibil în SEAP a asigurat pe deplin transparența și publicitatea. Față de cerința prevăzută la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 referitoare la achiziția directă, în sensul că aceasta se face pe bază de documentelor justificative ale achiziției, a arătat că a organizat și desfășurat achiziția produselor după regulile procedurii cererii de oferte, a procedat la consultarea Catalogului electronic din SEAP, a selectat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al prețului, după care a procedat la încheierea contractului.
Rezultă, astfel, fără echivoc, că autoritatea contractantă a respectat principiile de transparență și publicitate prevăzute de legea aplicabilă dispozițiilor legale în derularea achiziției, lucru confirmat și de auditorul extern, prin raportul de audit extem anexat la cererea de rambursare, precum și de OIPOSDRU-MEN prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu nr. x/16.12.2015.
IV Apărările intimatei pârâte
Prin întâmpinare, intimata pârâtă a invocat excepția nulității recursului, întrucât criticile formulate de recurentă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., în baza dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) recurenta având obligația să indice motivele de nelegalitate pe care își întemeiază cererea de recurs, dar și motivarea lor. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Referitor la susținerea reclamantei privind prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, a arătat că, în cadrul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.12.2016, echipa de control desemnată a formulat propriile concluzii pe baza desfășurării propriei verificări documentare a cazului de suspiciune de neregulă înregistrată la OI POCU-MEN cu nr. x/15.10.2015, cele două titluri de creanță fiind emise de echipe de control diferite. Direcția OI POCU-MEN a avut dreptul de a relua verificările ca urmare a recomandărilor autorității de audit și a fost îndreptățită să emită un nou titlu de creanță prin care a stabilit în mod justificat în sarcina reclamantei o corecție financiară pentru încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice.
OI POCU-MEN este autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care desfășoară, potrivit art. 20 și 21 din O.U.G. nr. 66/2011, o activitate de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor prin structura proprie de control organizată în acest scop.
Intimata a invocat art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011 și pct. 520 și 521 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, considerând nefondate criticile recurentei.
A mai arătat că afirmațiile conform cărora achiziționarea materialelor a apărut pe parcursul efectuării investigațiilor științifice, astfel încât nu poate fi reținută în sarcina autorității contractante culpa în estimarea valorii totale a acestora, în raport de care se putea selecta o procedură de achiziție, sunt lipsite de temei, deoarece contractele au fost încheiate în intervalul 24-25.09.2012, așadar în decurs de 2 zile. Invocarea de către recurenta reclamantă a faptului că a efectuat achiziția din SEAP nu acoperă nerespectarea prevederilor legale referitoare la estimarea deficitară a valorii contractului, la divizarea achiziției și implicit neaplicarea unei proceduri.
Nici aspectul că suspiciunea x/15.10.2015 a mai fost analizată nu este de natură a invalida concluziile echipei de control care, în urma solicitării autorității de audit, a efectuat o reverificare și a întocmit Nota prin care a stabilit o corecție financiară de 25%, deoarece a rezultat în mod clar încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice de către recurentă.
V Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Asupra excepției nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 489 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3). (2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", examinând motivele de recurs, Înalta Curte constată că recurenta a invocat motivul de casare prevăzut dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.
Motivele invocate se circumscriu art. 488 pct. 8) C. proc. civ.. Recurenta a invocat și a arătat motivele pentru care instanța de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate de către organismul intermediar prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, că au fost încălcate principiile transparenței și neasigurării unui grad de publicitate adecvat în cazul atribuirii unor contracte de furnizare de bunuri, dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, considerente pentru care excepția nulității recursului va fi respinsă
Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.12.2016, înregistrată la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu cu nr. 232/18.01.2017, Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale a stabilit în sarcina beneficiarului Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, reclamanta din prezenta cauză, o creanță în sumă de 33.541,642 RON, reprezentând corecție de 25% din valoarea rambursată aferentă contractelor de achiziție publică de materiale și consumabile de laborator încheiate în cadrul proiectului x "Integrarea cercetării românești în contextul cercetării europene - burse doctorale", cod SMIS 19162.
Contestația formulată de reclamantă împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. x/28.02.2017.
Prin cererea respinsă prin sentința recurată, reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu a formulat contestație împotriva Deciziei nr. x/28.02.2017 prin care s-a respins contestația formulata împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016.
Contractul de finanțare încheiat între părți a avut ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului x - "Integrarea cercetării românești în contextul cercetării europene - burse doctorale", cod SMIS 19162.
În cadrul proiectului, beneficiarul a achiziționat direct, pe parcursul implementării proiectului, materiale și consumabile de laborator, agenți diagnostici care se încadrează în subgrupa 33694 - agenți diagnostici și pachet de reactivi - anticorpi monoclonali care se încadrează în subgrupa 33696 - "reactivi și produse de contrast", în valoare de 105.972,60 RON.
Cheltuielile au fost rambursate la capitolul de cheltuieli pentru derularea proiectului, ca urmare a cererii de rambursare nr. x, cheltuieli aferente facturii fiscale nr. x/25.09.2012 - valoarea rambursată în baza acesteia fiind de 36.913,00 RON + TVA 8.859,12 RON, facturii fiscale nr. x/26.09.2012 - valoarea rambursată în baza acesteia fiind de 18.000,00 RON + TVA 4.320,00 1ei, facturii fiscale nr. x/26.09.2012 - valoarea rambursată în baza acesteia fiind de 54.000,00 RON + TVA 12.960.00 RON și facturii fiscale nr. x/27.09.2012 - valoarea rambursată în baza acesteia fiind de 1.059.60 RON + TVA 254.30 RON.
Motivele de recurs invocate de recurentă privind faptul că instanța de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate de către organismul intermediar prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, în momentul când a efectuat a doua verificare a achizițiilor desfășurate de autoritatea contractantă în cadrul Proiectului x, sunt fondate. Instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la situația de fapt în cauză.
OIPOSDRU-MECS a emis Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu nr. x/16.12.2015, prin care, în urma investigării aspectelor semnalate în suspiciunea de neregulă OIPOSDRU-MENCS nr. x/15.10.2015, ca urmare a recomandărilor Raportului Autorității de audit nr. x/25.09.2015 privind proiectul x și a documentelor justificative privind proiectul x "Integrarea cercetării românești în contextul cercetării europene-burse doctorale", cod SMIS 19162, s-a stabilit că valoarea creanței bugetare este 0,00 RON, motivat pe faptul că "se acceptă argumentul adus de beneficiar privind utilizarea diferită a produselor de specialitate necesare în desfășurarea activităților proiectului".
S-a reținut că beneficiarul a realizat achizițiile de materiale necesare desfășurării activităților în proiect luând în considerare scopul specific al materialelor utilizate, respectiv agenți diagnostici care se încadrează în subgrupa 33694 - "agenți diagnosticați" destinați exclusiv experimentelor și testelor pentru determinarea tulburărilor de coagulare, cod CPV-33694000-1, respectiv pachet de reactivi - anticorpi monoclonali care se încadrează în subgrupa 33696 - "reactivi și produse de contrast" destinați exclusiv experimentelor și testelor pentru determinarea imunofenotiparelor celulare, cod CPV- 33696000-5.
Ulterior, prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.12.2016, înregistrată la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu cu nr. 232/18.01.2017, contestată în prezenta cauză, ca urmare a reverificării aspectelor semnalate în suspiciunea de neregulă OIPOSDRU-MENCS cu nr. x/15.10.2015, în baza recomandărilor Raportului Autorității de audit nr. x/25.09.2015 privind proiectul x, OIPOCU-MEN a stabilit în sarcina beneficiarului Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu o creanță în sumă de 33.541,642 RON, reprezentând corecție de 25% din valoarea rambursată aferentă contractelor de achiziție publică de materiale și consumabile de laborator, pentru nerespectarea unui grad adecvat de publicitate și de transparență,
Se menționează în Notă că:
"Până la această dată, suspiciunea mai sus menționată a mai fost analizată și s-a întocmit nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.12.2015 cu un titlu de creanță 00,00 RON".
A reținut instanța de fond că apărarea reclamantei potrivit căreia prima verificare s-a finalizat cu prejudiciu zero, astfel că sancționarea în urma unui nou control demarat de aceeași autoritate încalcă principiul așteptării legitime, este lipsită de relevanță, cea de a doua verificare s-a efectuat în urma verificării aspectelor semnalate în suspiciunea de neregulă înregistrată la OI POSDRU-MENCS cu nr. x/15.10.2015, referitor la constatările din Raportul Autorității de Audit privind nerespectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice prin încălcarea principiului transparenței și nerespectarea unui grad de publicitate adecvat în cazul atribuirii unor contracte de furnizare bunuri și servicii și din analiza documentelor disponibile la dosar.
Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, "(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
(2) În condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului".
În mod corect susține recurenta că "Motivele de fapt" - punctul 7 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu nr. x/16.12.2015 și "Motivele de fapt" - punctul 7 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016 sunt identice.
Atât verificarea inițială din 2015, cât și reverificarea din 2016, s-au efectuat în baza aceluiași raport de audit, și anume Raportul de audit nr. x/25.09.2015 privind nerespectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice prin încălcarea principiului transparentei și nerespectarea unui grad de publicitate adecvat în cazul atribuirii unor contracte de furnizare bunuri și servicii. S-a constatat că, în cadrul proiectului x, beneficiarul a achiziționat, pentru implementarea proiectului, materiale și consumabile de laborator pentru desfășurarea activităților practice desfășurate în laborator de către studenții doctoranzi la medicină care făceau parte din grupul țintă al proiectului, reclamanta a depus "Planul actualizat al achizițiilor publice prevăzute în cadrul proiectului", din care rezultă că au fost achiziționați agenți diagnostici și reactivi anticorpi monoclonali prin cumpărare directă.
Pe cale de consecință, nu au fost îndeplinite condițiile reglementate de prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, reverificarea nu s-a efectuat ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inițial, ci s-a efectuat în temeiul aceleiași suspiciuni de neregulă.
Organismul Intermediar a invocat faptul că "Prin raportul de audit nr. 61977/AP/28.10.20I5, Autoritatea de Audit constată că organismul intermediar a inițiat măsurile în vederea investigării deficienței potrivit O.U.G. nr. 66/2011, dar nu este de acord cu verificarea efectuată și menține recomandarea formulată, având în vedere că estimarea contractelor de achiziție se face luând în considerare scopul atribuirii contractelor, respectiv necesităților pe care urmează să le acopere executarea acestora, urmând ca în funcție de această valoare să se stabilească procedura de achiziție". Prin urmare, se menționează în continuare, Organismul Intermediar a întreprins o nouă reverificare a acestei suspiciuni
Or, rezultă din dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 că poate fi reluată activitatea de control de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora, condiții în care se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului.
Datele suplimentare se referă la elemente noi, necunoscute la data efectuării verificărilor, la erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
Potrivit art. 14 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, "Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanță, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial".
Împrejurarea că auditul nu este de acord cu verificarea efectuată și menține recomandarea formulată nu se încadrează în situațiile reglementate de lege care ar putea permite reverificarea, în condițiile în care deficiențele invocate și verificate sunt aceleași cu cele de la controlul anterior, menționate în același raport de audit, neîndeplinind cerințele prevăzute de dispozițiile menționate pentru a fi considerate date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
Susținerile intimatului pârât privind faptul că a avut dreptul de a relua verificările ca urmare a recomandărilor autorității de audit, cele două titluri de creanță fiind emise de echipe de control diferite, și a fost îndreptățit să emită un nou titlu de creanță prin care a stabilit în mod justificat în sarcina reclamantei o corecție financiară, invocarea dispozițiilor art. 5 și art. 20 și 21 din O.U.G. nr. 66/201l, a celor ale pct. 520 și 521 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie și să înlăture aplicabilitatea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011.
Nu a fost contestat faptul că, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 66/201l, "Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația: (...) c) implementării corespunzătoare și la timp a recomandărilor formulate de organismele de control și audit intern și extern, naționale și europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență", și faptul că OI POCU-MEN este autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene care desfășoară, potrivit art. 20 și 21 din O.U.G. nr. 66/2011, activitate de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor prin structura proprie de control organizată în acest scop.
De asemenea, nu s-a contestat faptul că, potrivit pct. 520 și 521 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, autoritatea de audit este obligată să urmărească modul în care sunt implementate de către entitățile auditate recomandările consemnate în rapoartele sale de audit, în acest sens monitorizând modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit, trimestrial, entitățile responsabile cu implementarea recomandărilor formulate de către autoritatea de audit îi comunică acesteia stadiul implementării, iar verificarea modului în care au fost implementate recomandările se face pe teren, dacă este cazul, după intervale de timp stabilite de la caz la caz, în funcție de natura activității și recomandările cuprinse în raportul de audit, rezultatele acestor verificări fiind consemnate de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de implementare a recomandărilor, modul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit putându-se verifica și cu ocazia unei noi misiuni de audit.
Toate aceste prevederi nu înlătură, însă, aplicabilitatea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 și nu conduc la concluzia că, în condițiile în care, ca urmare a investigărilor aspectelor semnalate într-o suspiciune de neregulă, ca urmare a recomandărilor din raportul autorității de audit, suspiciunea de neregulă nu s-a confirmat, se poate relua activitatea de control a aceleiași suspiciuni de neregulă, ca urmare a aceluiași raport de audit, de aceeași structură de control, însă într-o echipă în altă compunere, exclusiv pentru faptul că auditul nu este de acord cu verificarea efectuată și menține recomandarea formulată, aspect care nu constituie în mod evident date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
De asemenea, faptul invocat de intimat, că noua echipă de control a apreciat oportună și a justificat aplicarea unei corecții financiare ca urmare a încălcării legislației în domeniul achizițiilor publice, nu prezintă relevanță sub aspectul incidenței dispozițiilor art. 31, care implică exclusiv analiza prin prisma unor date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau a unor erori de calcul care influențează rezultatele acestora.
Încălcarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 în procedura de emitere a actelor administrative, având drept consecință vătămarea beneficiarului căruia i-au fost fost validate și rambursate cheltuielile de către autoritatea de management, a fost supus unei verificări ca urmare a unei suspiciuni de neregulă, în baza unui raport de audit, neconfirmat de autoritatea de control, iar ulterior, în baza aceleiași suspiciuni de neregulă, a aceluiași raport de audit, a fost supus unei reverificări ca urmare a căreia s-a constatat o neregulă și s-a aplicat o corecție financiară, conduce la anularea actului administrativ pentru încălcarea acestor dispoziții, atât a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016, cât și a Deciziei de soluționare nr. x/28.02.2017 prin care s-a apreciat netemeinicia motivului de anulare invocat, împrejurare față de care nu se mai impune analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, este pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind întemeiat motivul de nelegalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, motiv de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.
VI Soluția instanței de recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului și, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta reclamantă, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va admite acțiunea și va anula Decizia nr. x/28.02.2017 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului.
Admite recursul formulat de reclamanta Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu împotriva sentinței nr. 86 din 8 mai 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, în rejudecare, admite acțiunea și anulează Decizia nr. x/28.02.2017 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergență nr. x/29.12.2016.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 iunie 2020.