ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2816/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2816/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 25 iunie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin Decizia nr. 4551 din 14 decembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 1572 din 19 aprilie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal și a aplicat reprezentantului contestatoarei S.C. A. S.R.L., B., amenda judiciară în cuantum de 1.000 RON.
Instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare a apreciat, în raport cu susținerile contestatoarei, că aceasta a formulat calea de atac cu rea-credință, fără a invoca motive pertinente, precum și faptul că, pe rolul instanței, există numeroase dosare având ca obiect contestații în anulare, consecutive și cu conținut identic cu cea de față, formulate de S.C. A. S.R.L..
1.2. La data de 25.10.2019 contestatorul B. a formulat cerere prin care a solicitat reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin Decizia nr. 4551 din 14 decembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.
În motivarea cererii, petentul B. a susținut că instanța a încălcat dispozițiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., întrucât contestația în anulare a fost introdusă de S.C. A. S.R.L., așa cum rezultă din hotărârea atacată, prin urmare amenda în cuantum de 1.000 RON este eronată.
Hotărârea ce face obiectul contestației în anulare
Prin încheierea din data de 26 noiembrie 2019, Înalta Curte a respins cererea de reexaminare, ca neîntemeiată.
A reținut instanța că art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. este aplicabil atât părții care formulează cererea vădit netemeinică, cu rea-credință, cât și reprezentantului părții, dacă cererea a fost formulată și semnată de acesta din urmă, întrucât textul nu face distincție între parte și reprezentantul acesteia.
Astfel a apreciat că în mod corect s-a dispus sancționarea reprezentantului legal al societății A. S.R.L., B..
Contestația în anulare
Împotriva încheierii din data de 26 noiembrie 2019, B. a formulat contestație în anulare.
În motivarea căii de atac, contestatorul a invocat art. 503 alin. (1) și (2) pct. 3 C. proc. civ.
A susținut că au fost încălcate dispozițiile art. 157 alin. (1), art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 191 alin. (1), art. 22 alin. (2) C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra căii de atac
4.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția netimbrării prezentei contestații în anulare.
Potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 de RON.
Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Deși a fost legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, contestatorul nu și-a îndeplinit această obligație, astfel că, urmează a fi anulată contestația în anulare, ca netimbrată.
4.2. Înalta Curte apreciază, în raport cu susținerile contestatorului și cu modalitatea de formulare a cererii, că acesta a formulat prezenta cale de atac cu rea-credință, fără a invoca motive pertinente.
De asemenea, se constată că, pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, există numeroase dosare având ca obiect recursuri sau contestații în anulare vădit netemeinice formulate împotriva hotărârilor instanței, consecutive și cu conținut identic cu cea de față, formulate de B. (peste 170 de dosare) și de S.C. A. S.R.L. prin reprezentant legal B. (peste 220 de dosare).
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.,
"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Astfel, față de vădita netemeinicie a prezentei contestații în anulare și exercitarea repetată a acestei căii de atac, aspect de natură a contura reaua-credință a contestatorului B., Înalta Curte, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., va aplica acestuia amenda judiciară în cuantum de 1000 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestația în anulare formulată de B. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în Dosarul nr. x/2018, ca netimbrată.
Aplică recurentului B., amenda judiciară în cuantum de 1.000 RON.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2020.