ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1014/2020

Ședința publică din data de 20 februarie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Mureș, sub nr. x/2019, reclamantul Sindicatul National al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie, în numele și pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., în contradictoriu cu pârâții Directia Agricolă Judeteană Mures și Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale a solicitat acordarea sporului în cuantum de 35% din salariul de bază, începând cu data de 30.01.2018.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin Sentinta nr. 422/25.09.2019, Tribunalul Mureș a admis excepția necompetentei teritoriale si a declinat acțiunea in favoarea Tribunalului Vrancea.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Mureș a reținut in esența faptul ca reclamanții sunt încadrați la Direcția pentru Agricultură Mureș, domiciliul acestora fiind pe raza orașului Tg. Mureș.

S-a reținut și faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată în numele reclamanților, persoane fizice de către Sindicatul National al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie, care are astfel legitimare procesuală activă și poate formula în numele membrilor de sindicat cereri și acțiuni în fața instanțelor de judecată.

Fata de dispozitiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său" și având în vedere și faptul că sediul reclamantului din prezenta cauză este situat în Focsani, s-a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Vrancea.

La Tribunalul Vrancea, cauza a fost înregistrată sub numărul x/2019, la data de 10.102.109.

Prin sentința nr. 503 din 18.12.2019, Tribunalul Vrancea a admis excepția de necompetență a instanței în soluționarea acțiunii de față, a constatat că în cauză, competența revine Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

Instanța a apreciat că în cauza de față, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 554/2004, competența se determină în funcție de domiciliul reclamanților și nu de sediul persoanei juridice de drept public sau privat care a promovat cererea în numele și pentru aceștia.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Înalta Curte reține că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul National al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie, în numele și pentru membrii de sindicat, în calitate de reprezentant al acestora, fiind aplicabile, în stabilirea competenței materiale și teritoriale a litigiului, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în privința competenței teritoriale de soluționare a cauzei, Înalta Curte reține că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 20.05.2019, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privința determinării instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acțiunea a fost formulată de Sindicatul National al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie, în numele și pentru membrii de sindicat, în calitate de reprezentant al acestora, așadar nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 16.07.2019.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului, în speță domiciliul reclamanților fiind pe raza județului Mureș.

În acest sens, se constată că în dosarul Tribunalului Mureș, se regăsesc împuternicirile de reprezentare date în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2011, de către reclamanți Sindicatului National al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie, inclusiv pentru formularea acțiunilor în instanță.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, dată fiind modificarea legislativă intervenită în privința art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, introdusă prin Legea nr. 212/2018, intrată în vigoare la data de 02 august 2018, respectiv instituirea unei competențe teritoriale exclusive în materia contenciosului administrativ, Decizia RIL nr. 1/2013 nu mai este aplicabilă, aceasta fiind pronunțată în interpretarea și aplicarea unitară a unor texte de lege ce au fost ulterior modificate de către legiuitor.

Totodată, se impune a se sublinia faptul că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, când, de asemenea, competența de soluționare se respectă, text de lege care, anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018, nu făcea o asemenea distincție.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

pPENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Național al Lucrătorilor din Pedologie și Agrochimie în numele și pentru membrii de sindicat: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. și Z. în contradictoriu cu pârâții Direcția Agricolă Județeană Mureș și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 februarie 2020.