ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 118/2020

Ședința publică din data de 22 ianuarie 2020

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1730/10.10.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil, în cadrul procedurii prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul declarat de S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. și prin administrator special C., împotriva deciziei nr. 1875/08.10.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata S.C. D. S.A.

Pentru a decide astfel, a reținut, în esență, că decizia nr. 1875/08.10.2018 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, prin care a fost soluționată cererea de revizuire, decizie ce face obiect al recursului, este una definitivă, care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Împotriva deciziei nr. 1730/10.10.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. și prin administrator special C., a formulat contestație în anulare.

În motivare, a arătat, în esență, că, deși prin punctul de vedere la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a evidențiat inadmisibilitatea ori caducitatea raportului și a procedurii de filtru, aceste apărări nu au fost analizate de instanța de recurs.

Potrivit contestatoarei, lipsa oricărei mențiuni cu privire la depunerea punctului de vedere la raport și la apărările formulate prin acesta conduce spre concluzia că analiza admisibilității recursului a plecat de la premisa neexercitării dreptului de a formula punct de vedere, eroare materială ce a generat soluția adoptată.

A mai susținut contestatoarea că, raportat la principiul aplicării imediate a normei de procedură, câtă vreme procedura de filtru nu a fost finalizată, iar raportul nu a fost întocmit până la data intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, care nu conține norme tranzitorii, cercetarea admisibilității recursului în cadrul unei proceduri abrogate constituie o eroare materială, anularea hotărârii atacate constituind singura modalitate de înlăturare a vătămării produse.

În drept, a invocat dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și 4 C. proc. civ.

La 16.01.2020, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondat.

Luând în examinare, cu prioritate, admisibilitatea contestației în anulare, Înalta Curte reține următoarele:

Contestația în anulare de față este îndreptată împotriva deciziei nr. 1730/10.10.2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil, în cadrul procedurii prevăzute la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul declarat de S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. și prin administrator special C., împotriva deciziei civile nr. 1875/08.10.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

După cum rezultă din textul normativ care reglementează modalitatea de soluționare a recursului în cadrul procedurii de filtru, hotărârile pronunțate în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Prin urmare, decizia criticată nu poate fi atacată nici pe calea contestației în anulare.

Autoarea căii de atac a susținut că, raportat la principiul aplicării imediate a normelor de procedură, câtă vreme procedura de filtru nu a fost finalizată și raportul nu a fost întocmit până la data intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, care nu conține norme tranzitorii, dispozițiile care reglementează procedura de filtru (așadar, inclusiv art. 493 alin. (5) C. proc. civ.) nu sunt incidente în cauză, întrucât au fost abrogate prin actul normativ sus-menționat.

În contra celor susținute de contestatoare, Înalta Curte ia act că potrivit dispozițiilor art. 24 și 25 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Cum procesul a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, efectele acesteia nu se produc în cauză.

Față de considerentele mai sus arătate, în aplicarea art. 493 alin. (5) și 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. și prin administrator special C., împotriva deciziei nr. 1730/10.10.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2020.