ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2286/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2286/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2020
Asupra cauzei, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 92 din 12 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1282 din 11 aprilie 2017 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestație în anulare.
Prin decizia civilă nr. 183 din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a fost respinsă, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A..
Împotriva acestei ultime decizii, contestatorul A. a declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 18 august 2020 și repartizat spre soluționare completului de filtru CF x.
În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 14 septembrie 2020, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.
În cuprinsul raportului s-a reținut că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești în soluționarea contestației în anulare este definitivă, motiv pentru care nu poate fi atacată cu recurs, completul de filtru urmând a se pronunța cu prioritate asupra excepției inadmisibilității căii de atac.
Raportul a fost comunicat părților la data de 21 septembrie 2020.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la 5 noiembrie 2020, în complet de filtru, fără citarea părților.
Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
În conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar pct. 5 al aceluiași articol prevede că sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.
În speță, calea de atac a recursului a fost declarată împotriva unei decizii pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare - cale extraordinară de atac formulată împotriva unei hotărâri definitive pronunțată de instanța de recurs, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului.
Astfel, prin decizia civilă nr. 92 din 12 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A., hotărârea instanței fiind definitivă.
Prin decizia civilă nr. 183 din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a fost respinsă, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 92 din 12 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Coroborând prevederile legale anterior menționate, cum hotărârea ce a făcut obiectul contestației în anulare este definitivă, reiese că și decizia nr. 183 din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost soluționată contestația în anulare este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Pentru considerentele prezentate, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 183 din 9 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2020.