ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2010

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. 46836/3/2007, reclamanta E.C.E.

a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și

Finanțelor solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

constate caracterul abuziv al măsurii trecerii în proprietatea statului a

terenului în suprafață de 618,45 mp, situat în localitatea Techirghiol, jud.

Constanța și să se dispună obligarea pârâtului la plata despăgubirilor în

echivalent bănesc, la valoarea actuală a terenului.

Prin sentința civilă nr.

492/ F din 10 martie 2008, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis

excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, unde cauza a fost înregistrată

sub nr. 14292/299/2008.

La data de 10

octombrie 2008, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a

solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a Consiliului Local

Eforie - Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar, Cancelaria

Primului Ministru - C.C.S.D. și A.N.R.P. solicitând să se constate că terenul

în suprafață de 618,45 m.p., situat în localitatea Techirghiol, jud. Constanța

a fost preluat fără titlu de pârâtul Statul Român, fiind expropriat în baza

Decretului nr. 111/1951, să fie obligată comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991

de pe lângă Consiliul Local Eforie să emită decizia de restituire a terenului

revendicat, în echivalent, prin acordarea de despăgubiri la valoarea actuală de

piață a terenului, să fie obligată C.C.S.D. să emită titlurile de despăgubire

care să încorporeze drepturile sale de creanță asupra Statului Român (art. 3 lit.

a) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005), să fie obligată A.N.R.P. să-i emită

titlurile de plată, în numele și pe seama Statului Român.

Prin sentința civilă nr.

5856 din 17 aprilie 2009, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția

necompetenței materiale invocată de pârâții A.N.R.P. și C.C.S.D. și a declinat

competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La termenul de

judecată din 8 decembrie 2009, curtea de apel, din oficiu, a pus în discuția

părților disjungerea soluționării pct. 3 și 4 din acțiune, având ca obiect

obligarea C.C.S.D. la emiterea titlurilor de despăgubire și obligarea A.N.R.P.

la emiterea titlurilor de plată. De asemenea, a invocat excepția necompetenței

materiale cu privire la pct. 1și 2 din acțiune.

Prin sentința civilă nr.

4345 din 8 decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a disjuns pct. 3 și 4 din acțiune având ca obiect

obligarea C.C.S.D. la emiterea titlurilor de despăgubire și obligarea A.N.R.P.

la emiterea titlurilor de plată și a dispus formarea unui alt dosar.

A admis excepția

necompetenței materiale cu privire la pct. 1 și 2 din acțiune și a declinat

competența de soluționare a pct. 1 și 2 din acțiunea formulată în favoarea

Judecătoriei sectorului 1 București.

A constatat ivit

conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație

și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

urmează să stabilească instanța competentă a soluționa pricina în raport cu

obiectul acesteia și cu dispozițiile legale incidente ei.

Pretențiile deduse

judecății de către reclamantă prin pct. 1 și 2 din acțiunea precizată constau

în constatarea de către instanță a caracterului abuziv al măsurii trecerii în

proprietatea statului a imobilului în litigiu și plata de despăgubiri în conformitate

cu dispozițiile Legii nr. 18/1991, modificată prin Legea nr. 247/2005,

aducându-se și critici privind modul în care a fost soluționată cererea privind

reconstituirea dreptului de proprietate, fiind invocate dispozițiile art. 24 alin.

(2) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991.

Potrivit

dispozițiilor art. 53 și 54 din Legea nr. 18/1991 republicată, în materia

stabilirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin

reconstituirea sau constituirea acestuia, precum și în legătură cu atribuirea

efectivă a terenurilor celor îndreptățiți și eliberarea titlurilor de

proprietate, litigiile sunt de competența judecătoriei în a cărei rază

teritorială se află terenul respectiv.

În cauză se constată

că nu există o hotărâre a comisiei județene de aplicare a fondului funciar,

însă se cere constatarea caracterului abuziv al măsurii trecerii în proprietate

statului a imobilului din litigiu în contradictoriu cu Statul Român.

În acest context, din

coroborarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) cu cele ale art. 8 alin. (1) C.

proc. civ., rezultă că instanța competentă să soluționeze o astfel de acțiune

este judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamantului,

în speță Judecătoria sectorului 1 București.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 22 C. proc. civ., se va stabili competența de

soluționare a capetelor 1 și 2 din reclamantei în favoarea Judecătoriei

sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a pct. 1 și 2 din acțiunea reclamantei E.C.E., în favoarea

Judecătoriei Sectorului 1 București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 15 aprilie 2010.